x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Portofele, portofele...

0
18 Iun 2004 - 00:00

Oricat de inclinat catre romantism si valori spirituale ar fi romanul, nevoile de zi cu zi il transforma, de cele mai multe ori, intr-o fiara financiara.

Din cauza banilor se destrama casnicii, altminteri durabile, se zdrobesc prietenii din “armata“, se dizolva orice tip de relatie amicala sau afectiva. Tinerii isi cauta parteneri cu bani, cei mai in varsta isi aduc aminte cu nostalgie de vremea cand si-au inceput viata, de la lingura si cutit, cum se spune. In ziua de azi ar fi o inconstienta pentru orice parinte sa-si lase copiii in bataia sortii, fara sa le asigure un “cat de cat“ atat de necesar primilor pasi in viata.

Avem, asadar, o problema in a obtine pe cai cinstite bani indestulatori pentru un trai decent. Exemplul care ni se ofera e, de cele mai multe ori, cel al imbogatitilor fara alt merit, decat al “orientarii“ potrivite. Si cu ceilalti cum ramane? Prost. Daca stam sa ne gandim numai la unul dintre aspectele vietii noastre economice: relatia cu bancile.

Doar in Romania, diferenta dintre cat ne da banca pentru banii depusi si cat ne ia pentru banii imprumutati este de 16%. Si, din aceasta cauza, banii stau la saltea de cele mai multe ori, iar creditele au cel mai mic volum din Europa, raportat la PIB.

Ne putem “lauda“ cu cea mai mare diferenta dintre dobanzile la depozite si cele la credite. Marja de dobanda este de 16,1%, in timp ce in statele Uniunii Europene, ecartul este de numai 3,5%.

Pana si in Albania, marja de dobanda este de numai 6%, iar in Bulgaria, de 6,6%, dupa cum arata un studiu realizat de BERD. Banca Nationala a redus recent cu 0,5 puncte dobanda de interventie, tocmai pentru a determina bancile sa crediteze cu costuri mai mici. Dar, in afara de BCR, care a redus anterior dobanzile la credite, si de CEC, care a facut-o ulterior, bancile nu s-au aliniat.

Totodata, numarul de banci la suta de mii de locuitori este in Romania de 0,17, iar in statele Uniunii Europene, de 0,54. Bulgaria se poate mandri cu 0,43, iar Albania si Moldova, cu 0,38. Cat priveste creditul intern raportat la PIB, la noi ponderea este de numai 16,5%, in timp ce croatii au 63,8%, iar moldovenii, aproape 30%. Media pe statele UE este de 136,5%, potrivit raportului BERD, realizat in aprilie 2004. Stam, asadar, prost si la aceste clasamente.

Mai departe, cifrele sunt la fel de putin pictate in roz: numarul persoanelor care reusesc sa economiseasca o parte din venituri reprezinta numai 26% din populatie, iar o treime dintre acestea prefera sa pastreze acasa banii pusi de-o parte, de la un salariu la altul – reiese dintr-un studiu realizat de compania de cercetare de piata Mercury Research. In numai jumatate de an, ponderea celor care economisesc a coborat cu 7 puncte procentuale, de la 33% in septembrie 2003, la 26% in aprilie 2004. In cazul economiilor pe termen lung, pastrate acasa, predomina valuta, iar plasamentele bancare sunt constituite, in principal, in moneda nationala.

Si uite-asa ne-am convins ca desi “economia duduie“, omul de rand mai are inca de luptat cu reticenta sistemului bancar – primul care plateste oalele sparte de economia tranzitiei – cea plina de pierderi, datorii si somaj.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de