Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
UN DOMN ARE OBICEIUL DE A POVESTI, cu aerul că e eroul unor păţanii extraordinare, ce merită a fi cunoscute, tot ce i se intămplă. Cu cine crezi că am dat nas in nas la Universitate?, mă intreabă el, lăsănd ochelarii să-i alunece in jos a mare surpriză. Fiindcă ştiu ce o să urmeze, il invit să-şi facă damblaua. Insă cu moderaţie, ca şi cum tocmai m-a intrerupt dintr-o treabă care nu poate fi amănată mai mult de un minut, două. Povestirile lui nemaipomenite au un inceput, au şi niţel mijloc, dar n-au niciodată sfărşit. Care va să zică s-a intălnit cu un fost coleg cu care nu s-a văzut de 30 de ani, acesta a fost de părere că au enorm de multe să-şi amintească, toţi trecătorii s-au mirat de euforia ce dăduse peste amăndoi... Ca să vezi unde ne-a fost dat să ne vedem - a zis la răndu-i colegul, entuziasmat de faptul că se vedeau la Universitate, şi nu pe vărful Chomolugma, pe Everest. Şi tot chestii de-astea. Ei bine, şi, şi?, il intreb eu. Şi nimic, zice el, ne-am intălnit şi a plecat. V-aţi fixat o zi cănd să vă reintălniţi?, il intreb. Domnul, care istoriseşte numai intămplări fără final, mă fixează cu o expresie de frustrat. De ce cred eu că intămplările ieşite din comun trebuie să se termine intr-un fel sau altul? Nu-i destul că ni se intămplă, că ne scot căteva clipe din banal? Doamne, ce de proşti in jurul lui! Toţi cer sfărşituri, cănd e ştiut că pănă şi in dragoste numai inceputul are gust şi miros şi sens.
PE TOŢI FOŞTII MEI COLEGI ardeleni ii chema Pop. Poate că nu-i chema chiar pe toţi Pop, dar eu aşa imi aduc aminte. Ştiu că erau mulţi de-alde Pop, insă nu reţin figura nici unuia. Pop Aurel, Pop Vasile, Pop Ioan. Din cauza atător Pop, nu reuşesc să-mi amintesc de nici un coleg ardelean, care se numea altfel. Numele de Pop a decis: Mai departe nu se trece!
BĂTRĂNUL CARE N-A AVUT NOROC LA FEMEI se răzbună pe soartă innebunind babele. Caută ocazia de a le vorbi vărstnicelor pe care in tinereţe n-a indrăznit să le abordeze şi le mărturiseşte ipocrit căt de indrăgostit a fost de ele cănd aveau 35-40 de ani. Nu cănd aveau 20 de ani, ci cănd femeile, plictisite de viaţa de familie, ar fi devenit sensibile şi la avansurile bărbaţilor respinşi in mod sigur la anii cănd mai puteau alege. Ale dracului muieri, spune moşul, credeam că le fac să sufere şi cănd colo ele se bucură. Ce contează că a fost sau n-a fost, le e totuna. Important e să aibă la ce visa. Oricum aş da-o, tot eu pierd.
PENTRU IGNORANŢI, totul e mister. Din cărţile cu mistere, care umplu tarabele, se poate alcătui o bibliotecă a ignorantului. Una mai mare ca biblioteca omului luminat. Numărul indivizilor care vor să se mire, nu să cunoască, e intotdeauna mai mare ca al celor doritori de adevăr.
