Preafericitul Basescu

Joia trecuta, - "cel mai fericit om din Romania" s-a infatisat natiunii pe sticla televizorului precum Maica Domnului pe geamul odaii lui Petrache Lupu din Maglavit. Minunea s-a aratat la doar cateva zile dupa ce poporul a nadusit zdravan ca sa-l departajeze de Becali (Gigi, pe numele de idol al prostimii) intru fericire.

In studioul televiziunii nationale, pret de aproape doua ceasuri, presedintele romanilor - adica al "saracilor, amaratilor, necajitilor si denigratilor" (10,3 % in sondajul publicat de Jurnalul National), "hotilor, coruptilor si smecherilor" (4,6 %), dar si al "omenosilor si ospitalierilor" (6,9 %), "harnicilor, gospodarilor si muncitorilor" (6,1 %) - nu s-a sfiit sa-si marturiseasca starea de intensa si deplina multumire launtrica. De ce nu, de vreme ce este stalpul unei familii reusite (de aici mandria aceea de pater familias, cu care noi, tatii si sotii, ne falim atata), banii n-au constituit o problema si i-au permis dintotdeauna o viata rezonabila, iar soarta politica i-a suras intruna? (Retineti, chiar si inainte de elibe-rarea ostaticilor din Irak, povestea jurnalistilor rapiti in Bagdad capatand accente dramatice, in urma declaratiei conducatorului "Celulei de criza", care nu a exclus varianta executarii celor trei, desi, pe la colturi, se vehiculeaza fel de fel de zvonuri si de scenarii ametitoare.) Unde mai pui ca vreo 5,6% dintre conationali si-l propun ca model (desi pe lista preferintelor apar inevitabilul piperan, Mutu, Corina Danila sau Mihaela Tatu si alti eroi ai natiei consumatoare de scandaluri si telenovele lacramoase), iar 22% il considera personalitatea politica numarul unu a patriei, prin devansarea adversarilor sai traditionali, Geoana si Nastase. La toate astea se adauga si sansa unei consiliere blonde "foarte inteligente", care "are si marea problema ca e si frumusica". Din aceasta perspectiva, sinceritatea curajoasa a barbatului Traian Basescu, in ipostaza delicata a sefului de stat, exersata, iata, in spatiul public, are ceva tonic, reconfortant, stiut fiind ca masculul carpatin e mai degraba badaran decat galant.

In minutele petrecute la postul manageriat de proscrisul "formolizat" Nicolau, dl Basescu a raspuns cu franchete la intrebari, s-a incruntat amenintator, a zvarlit critici dure spre Guvern si a ras galgait, in stilu-i inconfundabil, ce mai, o prestatie actoriceasca desavarsita. (Si bine a facut, deoarece subtilul publicist Tudor Octavian tocmai isi pierduse speranta revederii "Iepurasului" pe micul ecran: "Cum sa mai stea el de vorba sambata seara cu tara, cu amaratii care nu pricep de ce se fura la fel ca inainte si nimanui nu-i pasa ca e el presedinte, cand treburile mari il impiedica sa le vada pe cele mici si de fiecare zi? (...) De unde sa-i dam domnului Basescu o alta tara, vesela si insorita, ca sa ne bucuram iarasi de rasul sau sanatos, de campanie?) I-am inteles nemultumirea fata de moliciunea premierului, din limbajul caruia lipseste formula autoritar-salvatoare "comanda la mine", in masura sa struneasca harababura ministeriala declansata de viiturile din vest. De altfel, sinistratii i-au si reprosat chipesului prim-ministru, aflat in vizita de imbunare in Banatul inundat, lipsa de reactie si de solidaritate: "Nu fugiti de oameni, ca aici sunt durerile.

V-ati luat cizme de ochii lumii. Sa veniti sa-mi vedeti casa cum e, macar sa murdariti cizmele". Norodul asta straniu, cam nespalat si, deseori, imprevizibil, care ravneste la andree si mihaele stralucitor si provocator "ambalate", are si strafulgerari de paradoxala luciditate. Intr-un astfel de moment, populatia calamitata a gasit de cuviinta sa spuna ceea ce presa scrisa si vorbita se codeste (dezinteresat?), si anume ca guvernantii s-au prins intr-atat in hora integrariii euro-atlantice, incat suferintele neostoite ale guvernatilor sunt tratate cu sictir. Or, parca d’aia Tartorul Cotrocenilor s-ar intoarce la popor si l-ar schimba pe rafinatul si fragilul Tariceanu, de-a valma cu alti colegi de cabinet. Cat despre apucaturile liberalilor, iesiti pe soseaua de centura a politicii dambovitene sa agate "tarfe" pesediste ori peperemiste, Preafericitul presedinte nu si-a ascuns indignarea, considerandu-le drept imorale, ca si prezenta PCR in arcul Puterii. Oricum, destule compromisuri pentru un politician pornit impotriva "sistemului ticalosit", ceea ce-l obliga sa aprecieze ca actuala si igienica solutia alegerilor anticipate, in pofida asigurarii neasteptat de intelepte: "Nu dam tara peste cap la fiecare patru ani".

Ascultandu-l si privindu-l pe inaltul demnitar, m-am dumirit si in privinta demisiei, din "motive medicale", a ex-consilierului Andrei Plesu. "Concubinajul" acestora, asemanator, pe undeva, relatiei dintre Alexis Zorba si intelectualul narator din cartea lui Nikos Kazantzakis, nu putea avea alt deznodamant. Initial, omul de cultura l-a fascinat, prin harul si geniul sau, pe aculturalul presedinte, obisnuit sa aiba in preajma docheri si matrozi aprigi, neinstruiti, fara deraieri spirituale. Curand, vecinatatea filozofului a inceput sa-l stanjeneasca si, probabil, sa-l complexeze. Admirat si cercetat ca o vietate exotica, plina de curiozitati si excentritati savante, fostul "transcedental", care nota candva ca "imi place singuratatea si nu ma intereseaza veacul", n-a incaput in menajeria de fiinte pitice si subalterne a comandantului de vas. Apropierea lor era contra naturii si, ceea ce trebuia sa se intample, s-a intamplat, caci privighetoarea si uliul nu pot convietui in aceeasi colivie.

N-am priceput insa reactia violenta a dlui Basescu la adresa Curtii Constitutionale, inaltei Curti de Casatie si Justitie si a Consiliului Superior al Magistraturii, exact cand respectivele entitati par capabile sa infrunte, in termenii legii, desigur, atacurile Executivului reprezentat de ministrul Monica Macovei. In loc sa salute si sa incurajeze emanciparea principalilor actori ai modernizarii Justitiei, singura garantie a echilibrului intre puterile statului, musafirul analistului Iosif Boda isi doreste o reforma - "peste capul magistratilor", dar la indemana seculicilor si inimaroilor ajunsi stapani scamatori ai afacerilor dubioase, cu iz penal. Iar in desfasurarea reformei ce da grave dureri de cap oficialilor in procesul aderarii, dna Macovei si nici altcineva nu au nevoie de sprijinul presedintelui ori al premierului, ci al legii! Daca nu va deslusi la timp rostul acestei dispute oneste si constructive, e posibil ca "nesuferitul" Basescu (13,5%, fata de procentul firav de 1,5% al lui Adolf Hitler sau de 1,1% al "Stejarului" de la Scornicesti) sa prinda topul "baietilor rai", dominat, culmea!, de predecesorii Ceausescu, Iliescu si Constantinescu, cu un total de circa 45% din sufragii.... ca la "baieti buni" s-a infipt iarasi "impuscatu’" .

M-am uitat indelung la cel mai mediatizat roman (daca n-ar exista Gigi Becali, bineinteles!) si m-am intrebat derutat: Cum e sa fii votat ca fericitul-fericitilor de un popor care ii considera pe Nicolae Balcescu personalitate istorica negativa, iar pe Florin Piersic si Stela Popescu figuri culturale in imediata apropiere a lui Mihai Eminescu?

P.S. Va astept saptamana viitoare, joi, 02.06.2005, ora 17:00, la Targul de carte Bucuresti, in incinta Teatrului National, la standul Editurii "Humanitas", unde imi voi lansa cartea "Romania de-a-ndoaselea, 2004-2003 (paradoxurile unei natiuni in deriva)".