x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Primul razboi al secolului al XXI-lea?

Primul razboi al secolului al XXI-lea?

de Ion Cristoiu    |    05 Ian 2006   •   00:00
Primul razboi al secolului al XXI-lea?

Exista vreo deosebire intre folosirea armei gazului si folosirea bombardierelor pentru a impune unei tari propriile exigente? Altfel spus, exista vreo deosebire intre razboiul gazului si razboiul din Irak? Nu ne aflam, cumva, in fata aceluiasi comportament de mare Putere fata de o Putere mica sau mijlocie?

Razboiul gazului a cucerit deplin presa franceza din aceste zile. Cu mici exceptii, toate publicatiile acorda conflictului dintre Rusia si Ucraina spatii largi - de la o pagina pana la trei - , prevestite de titluri uriase pe pagina intai. Nu lipsesc, desigur, comentariile, schemele si desenele cu talc. Titlurile difera de la un ziar la altul. Dar mai ales de la un talent la altul. Unele sunt banale de-a dreptul: "Rusia intrerupe furnizarea catre Ucraina" (Le Monde), "Gaz rusesc: Rusia pune Europa in dificultate" (Le Figaro). Altele sunt interesante. Prin efortul de a spune mai mult decat o simpla informatie: "Europa - ostateca razboiului gazului rusesc" (La Tribune), "De ce se joaca Moscova cu robinetul gazului" (L’Humanit...). Sau prin efortul de a fi creator: Putin face presiunea (Liberation).
Era inevitabil ca, spre deosebire de presa de la Bucuresti, cea de la Paris sa dea subiectului o asemenea amploare:
Ca orice presa care se respecta, presa franceza raspunde preocuparilor de prim ordin ale populatiei. Care populatie, traind intr-o economie de piata, e vizibil interesata de efectele crizei asupra economiei franceze si a Uniunii Europene. Sa nu uitam ca in Franta, ca si in toate tarile in care economia de piata e o realitate cotidiana, seful statului poate sa bea si o balerca de sampanie in Place de la Concorde in noaptea de Anul Nou. Daca prin politica sa taxele si impozitele au crescut cu un cent, prabusirea in sondaje e inevitabila.
Ca orice presa care se respecta, presa franceza se preocupa in mod deosebit de problemele internationale. Lucru explicabil. Intr-o Europa Unita, intr-o lume a globalizarii, intamplarile din alte tari sau dintre alte tari se repercuteaza la nivel global. Desigur, nu s-a ajuns la concretizarea principiului potrivit caruia bataia aripilor unui fluture din China poate provoca un cutremur la Havana. Dar nici mult nu mai e. Asa de tare depindem azi unii de altii pe planeta care devine de la o zi la alta o garsoniera suprapopulata.

Toate editorialele, fara exceptie, tin sa sublinieze esenta conflictului dintre Moscova si Kiev. Nu e vorba de un conflict economic normal, chiar daca, tin sa sublinieze comentatorii, Moscova e indreptatita sa ceara Kievului un pret corespunzator economiei de piata, ci de un razboi de un gen nou in istoria omenirii. Scrie astfel Le Monde:
"Primul razboi al secolului al XXI-lea s-a declarat. O tara a taiat aprovizionarea cu energie a altei tari, pentru ca aceasta din urma nu s-a conformat exigentelor sale".
Si mai departe:
"O data cu dezvoltarea mondiala accelerata si avantul unor giganti consumatori precum China si India, materiile prime au devenit arme de disuasiune, daca nu de distrugere economica masiva".
Tara e fireste Rusia lui Vladimir Putin. Semnificativ din acest punct de vedere ramane desenul de la pagina intai a ziarului Liberation. El il infatiseaza pe Putin ca pe un pistolar din Vestul salbatic, avand bratele ridicate sub forma de gazoduct. Din gura celor doua tevi tasneste un fum care poate fi atat de pistol, cat si de gaz ars.

Sub titlul semnificativ Ucaz, editorialul ziarului crede ca momentul trebuie sa fie pentru Uniunea Europeana un semnal de alarma:
"Asemenea Scufitei Rosii, UE descopera ca in spatele mastii surazatoare a domnului Putin se ascunde un Vladimir rau, carnasier, gata sa-si haleasca vecinii cu coltii sai in forma de gazoduct".
Toata stima pentru o presa cu o indelungata traditie democratica precum cea franceza. Cu modestia jurnalistului dintr-o presa ce are doar 17 ani de traditie democratica, ne permite insa o intrebare:
Exista vreo deosebire intre folosirea armei gazului si folosirea bombardierelor pentru a impune unei tari propriile exigente? Altfel spus, exista vreo deosebire intre razboiul gazului si razboiul din Irak? Nu ne aflam, cumva, in fata aceluiasi com- portament de mare Putere fata de o Putere mica sau mijlocie?

×
Subiecte în articol: editorial presa