x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Profesia de jurnalist

0
Autor: Roxana Roseti 25 Mai 2008 - 00:00

Creează dependenţă. De fapt, este ca o boală. Cred că este o chestie de destin. Te transformă definitiv. Iubeşti meseria asta necondiţionat.

Creează dependenţă. De fapt, este ca o boală. Cred că este o chestie de destin. Te transformă definitiv. Iubeşti meseria asta necondiţionat. Dacă vreţi, este ca la maraton. Aţi văzut: maratonistul după ce a terminat cei “n” kilometri de alergat, deşi a trecut linia de start, continuă să alerge cu genunchii îndoiţi, dar feri­cit. Există însă un mare pericol: poţi ajunge rapid la coşul de gunoi şi apoi incinerat, fără posibilitatea de a fi reciclat. Dar, la modul figurat şi umoristic vorbind, mai există o salvare în Bulgakov, care spunea că manuscrisele nu ard... Este o profesie în care există satisfacţia oboselii. Apoi, cînd cititorul îţi scrie, îţi comentează materialul. Te felicită sau te înjură, ştii că cineva te-a citit şi nu l-ai lăsat indiferent. Aspecte neplăcute? Simţi că îţi pierzi atît prietenii, cît şi duşmanii. Într-un fel, în profesia aceasta este ca la război. Deşi un ziar nu este o întreprindere, există responsabilitatea de a ieşi totul bine. Cît ar suna de “comunard”. Pentru că sînt momente în care jurnalistul îşi pune întrebarea: “Am scris bine, foloseşte cuiva?”.

Jurnalul Naţional sărbătoreşte 15 ani de existenţă. Acest lucru parcă re­zervă rara libertate de a ne opri la această vîrstă, chiar dacă ne dau tîrcoale meandrele timpului. Ce înseamnă 15 ani de Jurnalul pentru noi?  Suflet, idei, dimineţi cu subiecte în loc de cer, nopţi luminînd prima pagină, provocări, luni, marţi, miercuri, joi, vineri, sîmbătă, duminică. Oameni, mulţi oameni, o familie enormă de cititori, faţă de care ai “obligaţii” mai mari decît ai faţă de propria familie. Aşa, un pic mai personal, după 15 ani, pentru dumneavoastră ce înseamnă Jurnalul Naţional?

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de