x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prostia care a permis frauda

0
Autor: Ion Cristoiu 16 Iul 2008 - 00:00

Justificată aberant, măsura afişării subiectelor a înlesnit frauda de proporţii de la Bacalaureatul din 2008.



Justificată aberant, măsura afişării subiectelor a înlesnit frauda de proporţii de la Bacalaureatul din 2008.

Au început înscrierile pentru admiterea la facultate. Mergînd la Biblioteca Academiei, întîlnesc zilnic tineri al căror dosar ţinut sub braţ nu lasă nici o îndoială asupra destinaţiei finale a traseului: clădirea ASE din Strada Moxa.

O dată începute înscrierile, scandalul Bacalaureatului 2008 s-a stins aşa cum a început: iute şi fără nici o măsură menită a preîntîmpina reluarea lui în 2008.

Tipic românesc.

Ca şi minunile, la noi scandalurile ţin doar trei zile.

În nucleul acestui scandal, marcat şi de o acţiune DNA de tip Daniel Morar, altfel spus, de justiţie făcută la televizor, se aşază conferinţa de presă ţinută de tandemul Cristian Adomniţei, ministru, şi Zvetlana Preoteasa, secretar de stat pentru învăţămîntul preuniversitar.

Cristian Adomniţei şi Zvetlana Preoteasa erau obligaţi, prin condiţia lor de demnitari, să răspundă clar, fără echivoc, dezvăluirilor făcute de profesorul Gheorghe Rădulescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale de Evaluare a Calităţii Învăţămîntului Preuniversitar. Domnia sa a semnalat că la proba de Limba şi literatura română s-au putut constata un număr însemnat de lucrări aidoma din punctul de vedere al conţinutului.

E limpede că într-o sală de examen cu astfel de lucrări elevii n-au copiat unul după celălalt, ci după un text – acelaşi – avut de fiecare în chip ilegal.

Această realitate merită o explicaţie temeinică din partea celor doi demnitari şi, mai ales, un angajament vizînd măsurile ce vor fi luate pentru ca fenomenul să nu se mai repete.

În stilul politicianist de mucava, cei doi n-au acordat nici o atenţie declaraţiilor lui Gheorghe Rădulescu, permiţîndu-şi să le trateze cu o aroganţă iresponsabilă.

Ce a spus însă profesorul Gheorghe Rădulescu?

Că fenomenul lucrărilor aproape identice îşi are explicaţia într-o realitate a Bacalaureatului lui 2008.

E vorba de afişarea subiectelor la Limba şi literatura română pe site-ul Ministerului, urmate, la scurt timp, de apariţia pe piaţă a unor cărţi, scoase de edituri apropiate ministerului, cu aceste subiecte rezolvate.

Cauza fraudei de proporţii din acest an aici stă.

Elevii au avut la dispoziţie atît subiectele care urmau să le pice la examen, cît şi tratarea lor.

Uşor de presupus că unii şi-au tras la xerox rezolvările.

Cînd s-au anunţat subiectele alese de Minister, şi-au scos foile xeroxate şi, beneficiind de complicitatea supraveghetorilor, le-au copiat pe rupte.

Duminică, la Zig-Zag cu Ion Cristoiu de pe Antena 3, abordînd scandalul împreună cu Ecaterina Andronescu, am aflat un lucru care m-a lăsat cu gura căscată.

Începînd cu anul trecut, Ministerul afişează pe site subiectele pentru Bacalaureat cu mult înainte de începerea examenului.

Nu ştiam însă cauza acestei măsuri aberante din punct de vedere didactic.

În mod normal, un elev se pregăteşte pentru Bacalaureatul la Limba şi Literatura română repetînd materia predată la şcoală.

Dacă ştie formularea subiectelor cu mult înainte şi, mai ales, dacă are la dispoziţie rezolvarea lor printr-o publicaţie, el nu va face altceva decît să înveţe papagaliceşte textul respectiv.

Dacă n-ar avea la dispoziţie subiectele, în clipa cînd ar afla ce trebuie să trateze va face un efort intelectual nu numai de a-şi aminti cele învăţate, dar şi de a le orîndui în chip creator.

Eram convins că măsura afişării subiectelor se înscrie în procesul – şi el absurd – de a împinge transparenţa la nivel de Minister pînă la culmile prostiei.

Doamna fost ministru mi-a explicat că măsura a fost luată anul trecut ca un răspuns al Ministerului la imposibilitatea de a păstra secretul subiectelor.

Ceva în genul unei măsuri a CSAT de a face publice secrete de siguranţă naţională pe motiv că spionii încearcă să le afle!

Justificată aberant, măsura afişării subiectelor a înlesnit frauda de proporţii de la Bacalaureatul din 2008.

Dacă n-ar fi avut la dispoziţie subiectele şi rezolvarea lor, elevii n-ar fi putut copia.

N-ar fi putut copia şi nici dacă ar fi fost lăsaţi să ţină pe bancă manualele de limba şi literatura română.

Aceasta deoarece subiectele sînt astfel formulate încît tratarea lor cere un efort de trecere prin creierul propriu a materiei învăţate deja.

Gheorghe Rădulescu a pus punctul pe "i" în ce priveşte responsabilitatea Ministerului în fraudarea Bacalaureatului:
Afişarea anterioară a subiectelor.

Dacă domnul ministru ar fi fost minim responsabil, ar fi luat în serios declaraţiile profesorului şi ar fi anunţat că, la anul, subiectele nu vor mai fi afişate.

Dacă ar fi fost minim responsabil.

Numai că domnia sa nu e!
Citeşte mai multe despre:   editorial,   subiectele,   subiectelor

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de