x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

PSD, partidul fără lider

0
Autor: Marian Nazat 12 Feb 2010 - 00:00
PSD, partidul fără lider


În plin "cod portocaliu", suflarea pesedistă s-a întrolocat să-şi clarifice niscaiva probleme organizatorice. (Ce mai năpastă, totuşi, pe ţara asta să şadă mereu ba "supt vremi", ba sub "scuturi antirachetă", ba sub fel de fel de "coduri"...!) Strânsura trandafirie s-a urnit anevoie, încă nevindecată de ultimele eşecuri electorale.

Buimăciţi şi temători de ce va să vie, activiştii celor trei roze s-au dezmorţit doar când venerabilul Ion Iliescu le-a amintit de gloria apusă a partidului-stat. Abia atunci, privindu-l pe părintele fondator agitându-se ca în tinereţea-i revoluţionară, propagandiştii împurpuraţi din sală au sărit de pe scaune. Şi l-au aplaudat zgomotos şi insinuant, dând de înţeles că apreciază un lider adevărat, cu boaşe. Bineînţeles, altul decât Mirciulică, aflat la ceasul regretelor inutile şi al mărturisirilor spăşite, dar de prisos.

Ceea ce se pare că n-au priceput alde Geoană e cauza propriului coborâş, a înlăturării lor de la guvernările din urmă. Păi, nici unul n-a cutezat să le zică în faţă, bărbăteşte, că PSD s-a anemiat o dată cu aducerea în Capitală a provinciei. Transferarea pârghiilor de conducere în teritoriu a slăbit forţa centrului şi de aici lipsa de coeziune şi gafele cu nemiluita. Tocmai de aceea mă miră răbufnirea recentă a gugulanului Frunzăverde, cum că staff-ul pedelist de la Bucureşti trebuie primenit cu baroni judeţeni.

Fostul ministru al armelor şi gamelelor vrea astfel să-i pălească pe videnii şi bercenii din Modrogan, clasaţi estimp sub media pe ţară la producţia de procente oranj. Cu alte cuvinte, o modernizare a partidului îmbăsescizat prin descentralizarea comenzii unice. Mişcarea aceasta, de se va împlini, poate să însemne pentru camarila traianică pierderea supremaţiei pe scena politică.

Fiindcă, luând exemplul partidului de altădată al "emanatului", Traian Băsescu s-a pus în fruntea alor săi şi i-a strunit după bunu-i plac. Aidoma căpitanului de vas în faţa căruia nu se cârteşte, iar cine o face riscă să fie debarcat ori băgat la apă.

Fără un lider puternic, obligatoriu cu accente autoritariste, un partid tinde să devină o asociaţie de bloc, în care nimeni nu ascultă pe nimeni. E nevoie de un om curajos, capabil să se situeze deasupra intereselor mărunte din Vrancea sau Constanţa de pildă. Un ins în stare să desluşească în perspectiva imediată sau îndepărtată soluţiile oportune.

Altfel spus, un şef înnăscut, şi nu improvizat din urzeli mironice ori hrebenciucice. În saloanele birturilor, chiar şi ale celor cu fason, se încropesc cumetrii şi mârşăvii de-o noapte, nicidecum programe doctrinare! Înscăunat într-o doară peste pesedeii dezorientaţi, stângaciul Geoană (pentru că stângist nu va ajunge niciodată!) a dirijat cu mână tremurândă corul pestriţ, lăsându-i pe uneltitorii care i-au înlesnit ascensiunea să scrie aria ratării.

Urcaţi în vârful Kiseleffului, preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii vanghelizaţi s-au dedat compromisurilor pitice, culminând cu scoaterea partidului la talciocul cotrocenist. Iar miza din dosul tranzacţiei s-a dovedit pe măsura întinderii intelectuale a "borfaşului" de sector, adică încâlcită şi tulbure.

Disensiunile dintre principalii actori s-au adâncit atât de mult, încât, indiferent de numele viitorului lider, PSD va sta în continuare sub semnul dezbinării şi răfuielilor revanşarde, al confuziei ideologice. Sunt răni supurânde, imposibil de uitat, şi, dincolo de platforme şi discursuri, partidul învârtoşat deunăzi de miile de cozmânci e musai să-şi redefinească scopurile şi atitudinile, întreaga filozofie politică.

Azi, orgoliile nemărginite şi ambiţiile de îmbogăţire deloc socialistă au înlocuit loialitatea şi onestitatea, başca mirajul sclipiciului televistic! Cât scutierii "şoşonari" erau cogeamitea, iar Ion Iliescu îşi subordona ferm armata disciplinată de roibi şi solcani, partidul nu s-a clintit din fruntea bucatelor.

Pe urmă, ironia fină, dar narcisiacă, a intelectualului Adrian Năstase sau bâlbâielile neajutoratului Mircea Geoană, manipulat la vedere de păpuşarii transpartinici, precum şi pofta de mărire a ştabilor locali au împins PSD în plan secund.

Aşadar, problema principalei noastre formaţiuni de stânga are un singur răspuns: găsirea liderului autentic, căci autoritarismul e de preferat colectivismului de partid. Altfel, vorba matelotului Pandele, pesediştii se vor trezi depunându-şi candidaturile la... closetul istoriei. O istorie acaparată agresiv de dreapta populist-demagogică.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de