x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Pseudobănci

0
Autor: Ionuț Bălan 18 Mar 2019 - 07:50
Pseudobănci


Despre pseudobănci centrale am mai vorbit. Atunci când am spus că Ministerul Finanţelor autorizează ca o cantitate de pseudobani  - bonurile de masă - să capete legitimitate de bani normali cu ajutorul POS-urilor bancare şi când face irelevantă dobânda de politică monetară prin intermediul taxei pe lăcomie.

A venit însă momentul să discutăm de pseudobănci comerciale, fiindcă toată lumea utilizează curent, gaze şi cablu. La furnizorii de utilităţi se întâmplă adesea ca “estimatul” să fie mai mare decât consumul şi să rezulte sume pe care prestatorul le datorează clientului. Când furnizoul e întrebat dacă e bancă, răspunsul standard e că cei mai mulţi clienţi utilizează banii pentru plata unor facturi viitoare.

Şi din nou trebuie să revenim la stat, pentru că nici el nu e străin de astfel de practici. Când nu face arierate, adică nu-şi plăteşte cu întârziere furnizorii de bunuri, calculează ce e necesar să restituie contribuabilului cu o greutate ce constrastează cu rapiditatea văzută la diferenţele în folosul său.

Alte exemple de pseudobănci sunt societăţile de transport suprateran şi subteran. Probabil că din acest motiv nici nu acceptă la plata efectivă a călătoriilor contactless-ul bancar, ci au propriul sistem paypass, sau îl admite doar simbolic, la metrou, fiindcă se lichidizează cu bani încasaţi în avans. Deşi, dacă ar face-o, avantajele ar fi certe, n-ar mai trebui să emită propriile instrumente şi să aibă atât de multe casierii.

Sigur că practica de a funcţiona cu bani luaţi înainte e specifică unei meserii asemănate frecvent cu politica. Nu degeaba observa Tudor Octavian că întreaga naţie e “modelată” de prostituatele cu tarife mari, care ar trebui să aibă un statut clar, definit legal.

Asta însă cu precizarea că nu doar băncile de facto e nevoie să-şi schimbe abordarea, ci şi cele autentice, şi dominante să fie - la nivel de credit şi depozit - înţelegerile ferme. Dobânzile variabile strică mereu lichiditatea menajelor, la fel ca şi comportamentul de “vameş” al statului şi furnizorilor de utilităţi blamat de Evanghelie.   

 


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de