x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Puneti-i invers

0
02 Noi 2004 - 00:00

Intre atatea vorbe de duh ale academicianului Moisil una imi placea in mod deosebit. In timpul unei discutii televizate cu tot atat de faimosul Topor, cel care prezenta prognoza meteorologica, Moisil l-a intrebat: "Acum, spuneti-ne sincer: cam cat din prognozele voastre se adeveresc?".

Iar Topor, cu modestie, a raspuns: "Sincer, cam patruzeci la suta…" Moisil a-nceput sa rada si i-a zis, cu vocea lui ca din butoi: "Atunci de ce nu le dati invers, domnule? Ati avea atunci saizeci la suta realizari!". Logica de matematician!

Mi-a venit povestea asta-n minte gandindu-ma la cat de ciudate sunt cuplurile presedinte-premier din actuala campanie electorala la cele doua aliante ce-si disputa puterea. Si cat de simetrice, in felul lor. Daca tinem seama si de ofertele electorale, si de conditia sociala a alegatorilor etc. avem de data asta nu doar un echilibru care-ti da frisoane (va decide un factor infinitezimal, o imponderabila; nimeni pe lume nu poate spune in acest moment cine va castiga alegerile), ci, cumva, o situatie in oglinda, artificiala ca o problema de sah fata de o partida adevarata. In ambele parti, doua partide aliate. Unul social-democrat si altul de nuanta clar liberala (la D.A.) sau cripto-liberala (la PSD+PUR). Un electorat predominant orasenesc, cu studii peste medie, la primii, unul rural si de pensionari la ceilalti. La ora asta sunt cam jumatate-jumatate. In fine, un candidat pitoresc si unul decent in fiecare tabara. Polarizarea intre D.A. si PSD+PUR e atat de covarsitoare in aceste alegeri, incat celelalte grupari si candidati la Presedintie au cu mult mai putine sanse decat in alegerile precedente. Incetul cu incetul vom reveni, se pare, la sistemul dualist traditional in viata noastra politica: o rotatie sanatoasa intre (astazi) un pol liberal si unul social-democrat.

Daca Stolojan si-ar fi continuat cursa, indraznesc sa spun ca istoria alegerilor actuale ar fi fost cu totul alta. Dar asa cum stau lucrurile azi, ca un facut, ele ne reprezinta cu mult mai mult. Sa ne uitam la cele doua cupluri. In fiecare dintre ele candidatul la Presedintie este un personaj pitoresc, balcanic, rau de gura si sforar. E greu sa-ti imaginezi la un summit european, ca reprezentant al Romaniei, un rubicond cu voce de scapet, priceput in numarat case si oua, sau un matroz caruia numai conserva de spanac ii mai lipseste. I-am vazut de curand infruntandu-se la balul/spitalul Catavencu: haiosi (mai ales Basescu), plini de sine (mai ales Nastase), priceputi sa atraga popor ("lume, lume multa, toata lumea"), mai ales Basescu, sau blitz-uri si blonde, mai ales Nastase. Oameni din popor amandoi, ai nostri ca brazii, diplomati de nevoie si mitocani cu voie buna. Ma tem insa ca limbajul lor pitoresc va fi cosmarul traducatorilor la casca de la Bruxelles.

Dimpotriva, cei doi "prim-ministri" sunt oameni spalati. Atat de spalati, ca se prezinta cam decolorati. Fara umor, fara excentricitati, fara efuziuni. Oameni constiinciosi si decenti, care pun virgula cu precizie unde e nevoie de ea. Dupa mine, ei au fete de presedinti, de oameni care, afara, nu ne-ar face de rusine. Dar cine Dumnezeu sa-i aleaga? Cine sa se identifice cu ei? Nici Geoana, nici Tariceanu nu stiu sa se dea-n spectacol pentru deliciul maselor. Nici unul n-ar putea juca in "Vacanta mare", cel mult ii vezi in plicticoase mese rotunde SUA - UE (vorba celor de la "Taxi"). Pe de alta parte, ma tem ca nici unul nu e, pur si simplu, bun de prim-ministru. Ce sa administreze coruptia generalizata? Pe cine sa smotreasca, pe spagari? Mi se par prea delicati ca sa-i spuna unui ministru "du-te mai incolo".

Domnilor, ascultati si de un biet poet deghizat in analist politic: puneti-i invers! In ambele tabere presedintele sa treaca prim-ministru si prim-ministrul, presedinte. Ar fi mult mai natural asa. N-ar fi mai bun Tariceanu presedinte (barbat frumos, stilat, decorativ) si Basescu prim-ministru peste tara noastra maidaneza? Si n-ar fi mai elegant un presedinte ca Geoana (seamana destul de mult cu Putin, de altfel) si-un prim-ministru Nastase? Ultimul are ferma de pasari, de ce n-ar putea administra si o tara? Dati-i invers, ar fi singura noastra sansa sa n-o facem lata in strainatate si sa ne gospodarim, cat de cat, inauntru. Stimate aliante, fac un apel: inversati-va candidatii! Macar dupa alegeri.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de