x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Puterea care te ajută printr-un vis premonitoriu

0
Autor: Maria Timuc 04 Noi 2010 - 00:00
"Îmbracă-te şi hai să mergem. Am venit să te iau", îi spuse soţul (care-a murit în urmă cu 18 ani) soţiei sale, acum o doamnă distinsă, în vârstă de 84 de ani! Ea, care-l urma oriunde, fără să cârtească atunci când trăia, i-a replicat tăios: "Nu merg, Nicuşor. Nu vreau să merg. N-ai nici maşină, nu sunt pregătită, lasă-mă în pace!". El a insistat, a încercat să pluseze, să o convingă, dar ea a spus continuu şi hotârăt: "Nu merg, nu vreau să merg!". Aşa s-a trezit femeia din vis. Căci ea a visat că soţul venise "s-o ia!".

La trezire însă mintea a început să-i spună că era cazul să se pregătească de moarte. "Trebuia să plec de acasă, să-mi plătesc lumina. Şi, când mă îmbrăcam, am început să aud nişte gânduri care-mi spuneau: vezi, îmbracă-te frumos, ai grijă să fie curate toate lucrurile pe care le pui pe tine. Ai văzut că doamna J(vecina mea)..., care a murit recent pe stradă, era din cale afară de curată! Aşa să fii şi tu! Şi ce crezi că am făcut? M-am îmbrăcat cu toată grija, cum îmi spunea mintea. Şi-am plecat să plătesc lumina. Am mers cu tramvaiul doar o staţie, dar - la coborâre - vatmanul a închis uşa când încă nu coborâsem. Uşa m-a aruncat sub roţile tramvaiului cât ai clipi, iar lumea a început să ţipe, dar o mână m-a tras rapid de sub roţi", mi-a povestit femeia. Când ne-am întâlnit, trecuseră doar câteva zile de la producerea accidentului, şi doamna purta, încă, rănile fizice, dar - mai ales - uluirea cauzată de premoniţia pe care-o avusese în vis.

Acest vis premonitoriu dezvăluie cu limpezime că fiinţa umană funcţionează la două niveluri; unul conştient, altul...inconştient. Unul ghidat de minte şi altul ghidat de o parte mai profundă, pe care n-o putem percepe conştient, dar care "ştie" adevărul. Această parte profundă a fiinţei "ştie" ce se va întâmpla cu noi. Pentru că nu suntem conştienţi de ea, uneori ni se arată în vis (acolo unde controlul mental se disipează), vestindu-ne chiar că dorim să mai trăim şi că timpul vieţii noastre nu s-a scurs.

Pe de altă parte, ne aflăm sub puterea minţii, care ne duce către... un accident, pentru ca scenariul ei să se confirme oarecum! Puterea extraordinară care i-a arătat femeii că dorinţa ei de a mai trăi era, încă, vie a fost neglijată în favoarea minţii în acest caz. Este adevărat că orice om la o vârstă înaintată are gânduri legate de plecarea din lume, dar povestea de faţă ne spune că gândurile de acest fel pot crea un accident, o situaţie problematică, o cumpănă. Ele nu pot schimba însă decizia sufletului, şi anume aceea de a mai trăi, indiferent ce vârstă avem... Vrem să atragem atenţia că nu toate visele sunt premonitorii.

Nu toate vin de la Dumnezeu, cum s-ar spune. Multe dintre vise sunt reflecţii ale preocupărilor obişnuite ale minţii, ale frământărilor sau angoaselor noastre şi de aceea poate fi cu mult mai bine să le ignorăm, decât să fim atenţi la ele. Şi-n vise ne poate amăgi mintea sau cine ştie ce alte forţe, aşa încât, dacă ne trezim după un vis urât, ar fi mai bine să spunem o rugăciune decât să ne gândim la vis.
Când visele transmit mesaje importante, puternice, suntem înştiinţaţi că ne aflăm sub protecţie divină şi, chiar dacă gândurile de zi cu zi ne duc uneori către o realitate dificilă, puterea aceea ne "scoate şi de sub roţile tramvaiului"!

Aşadar, avem de învăţat să ne ascultăm cu mai puţină râvnă mintea negativă, care ne poate spune să mergem pe drumul către accident, în vis prin vocea soţului mort şi-n realitate prin gândul că trebuie să plecăm la drum pregătiţi pentru dezastru.

Să avem încredere deplină în puterea Sinelui, a fiinţei noastre profunde, care ne ştie drumul, ne veghează în somn şi-n fiecare clipă a existenţei noastre şi ştie care este decizia profundă a sufletului, spusă răspicat în visul amintit prin expresia: "Nu merg, nu sunt pregătită". Dacă am avea încredere în ea, am constatat în fiecare zi, în stare de perfectă conştienţă, că această fantastică putere aşază evenimentele vieţii sincronistic şi, în vreme ce noi facem un lucru la nivel conştient, puterea Sinelui rezolvă multe alte probleme de care nu suntem conştienţi deloc!

Citiţi şi editorialul Mariei Timuc din Jurnalul de duminică:
"Va afecta criza relaţiile noastre de dragoste?"

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de