Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Spre ce se îndreaptă ţara noastră? Către dorita prosperitate occidentală? Sau va rămâne ani buni în stagnare economică, comunitatea europeană fiind dezamăgită de degringolada politică şi corupţia din România? Cum va contribui statul român la consolidarea ambiţiei partenerului său strategic - SUA, de a rămâne managerul principal al evoluţiilor din Eurasia? Doar prin trimiterea succesivă, a celor mai bune batalioane ale Armatei României în teatrul de operaţii din Afganistan? Sau şi prin implicarea inteligentă în promiţătoarele proiecte ale ţărilor producătoare de petrol din acel areal geografic? După alegerile din iarnă, preşedintele ales va avea curajul de a se deplasa la Kremlin pentru a răspunde pozitiv, în 2010, propunerii ruseşti de reintegrare a Basarabiei în România, în schimbul recunoaşterii Transnistriei ca parte legitimă a Federaţiei Ruse? Sau va ţine, ani buni, capul plecat?
Iată unele dintre întrebările provocate de a V-a ediţie a Şcolii de Toamnă, organizată anual la Aşezământul Cultural Maia-Catargi, din judeţul Ialomiţa. Timp de două zile, la finele săptămânii trecute, istorici din toată ţara s-au reunit pentru un "brainstorming", cu un ceremonial aparte. Pretextul întâlnirii a fost sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema: "1859-2009, 150 de ani de la Unirea Principatelor sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza". Numai că autorii comunicărilor au preferat discursul liber, cu trimiteri spirituale la epoca pe care o trăim, savurate de asistenţa dornică de o prospecţie lucidă a viitorului României. Opţiune explicabilă prin faptul că textele integrale ale invitaţilor vor fi culese în tomul ce va fi dat ulterior publicităţii. Astfel, comunicările de la simpozionul din 2008 au fost reunite în volumul II, din seria "Istorii", intitulat "MAIA-CATARGI, RETRĂIRI ISTORICE IN VEACUL XXI", ediţie îngrijită de comandor prof.univ.dr. Jipa Rotaru şi drd. Luiza Lazăr Rotaru. O carte de aproape cinci sute de pagini, tipărită la Editura Anca a Societăţii Culturale "Apollon", din Urziceni, sub egida Muzeului Judeţean Ialomiţa, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Ialomiţa.
Cine este istoricul militar Jipa Rotaru? Cel a avut curajul, la mijlocul deceniului nouă, în secolul trecut, să vorbească liber, în Aula Academiei Militare, de luminile şi umbrele lui Ion Antonescu, conducătorul statului care şi în calitatea sa de "comandant de căpetenie al Armatei" nu a ezitat să îşi asume clipa decisivă - la 22 iunie 1941 -, îmbărbătându-şi conaţionalii: "OSTAŞI, Vă ordon: treceţi Prutul! Sdrobiţi vrăjmaşii din răsărit şi miazănoapte. Desrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voevodali ai Bucovinei".
La începutul dialogului iniţiat în Şcoala de Toamnă a apărut şi colonelul (r.) dr.ing. Anatol Munteanu, vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale Bucureşti-Chişinău. Acesta a activat iniţial ca ofiţer în armata sovietică, apoi în cea a Republicii Moldova, finalul carierei sale fiind la Ministerul de Interne din România! El a adus participanţilor vestea demisiei lui Voronin, primită cu câteva minute înainte prin telefon, de la Chişinău. Ştire pe care a comentat-o bucuros: "În zece ani vom fi din nou împreună!". O voce i-a răspuns din sală: "Posibil chiar la anul, deoarece Rusia a dat mână liberă României în Moldova, în schimbul oficializării Transnistriei ca pământ rusesc. Preşedintele ales în noiembrie/decembrie a.c. va avea şansa de a rămâne în istoria noastră naţională, precum legendarul Helmut Kohl, unificatorul Germaniei". Asta doar dacă depăşim etapa "elen-istică", marcată de personalităţi feminine care au ştiut să exercite puterea din spatele lui Carol al II-lea, apoi al lui Ceauşescu şi ai unora dintre succesorii săi.
Gheorghe Buzatu, Nicolae Ciobanu, Ion Giurcă, Gheorghe Dumitraşcu, Aurel Pentelescu, Ion Dragoman, Leonida Moise, Gavriilă Preda, Mircea Socolov, Dumitru Codiţă, Dumitru Dobre, Mircea Tănase, Marian Nencescu - iată numai câţiva dintre cei care, prin prezenţa şi prestaţia lor au consacrat Şcoala de Toamnă ca una a patriotismului. Revigorabil, în vremuri când Estul pare să fi primit... mână liberă în România. Tocmai de la Vest.
