Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Pentru că UDMR se incăpăţănează să guverneze alături de liberali şi să nu-i sprijine proiectele, Traian Băsescu a decis să distrugă baza de masă a acestei formaţiuni. Vara aceasta, preşedintele şi-a dedicat o parte din concediu zonei secuieşti, unde a atacat UDMR şi a ridicat mingi la fileu unei grupări radicale aproape defuncte: UCM. Vorbind pentru secuii radicali, el a renăscut această grupare şi a devenit agent electoral al lui Tökes, care reprezintă aripa ei cea mai dură"
Succesul pastorului Lazlo Tökes la alegerile europene a avut parte, in mass-media de la noi, de doar căteva remarce succinte, care subliniau in treacăt surpriza de a avea un independent pe lista celor 35. Marea şi veşnica bătălie dintre partide şi semnificaţiile rezultatelor obţinute la referendumul prezidenţial au acoperit aproape cu totul un fenomen care merită o analiză mai atentă.
Minoritatea maghiară din Romănia se vede reprezentată in Parlamentul European de două "liste", cea tradiţională â a UDMR - şi cea, foarte scurtă, a pastorului Tökes. O primă concluzie stranie: nu avem de-a face cu un fapt care să intărească in sine glasul acestei minorităţi in forumul de la Bruxelles. Dimpotrivă. La fel ca romănii neaoşi, şi ungurii de la noi au ajuns să vorbească in plan internaţional pe mai multe voci, supărate una pe alta. S-ar părea că tot ce vine de la Bucureşti, in ultima vreme, e marcat de dihonie şi adversitate păguboasă. Dar e acest fenomen ceva intămplător? Sau lucrurile se leagă intr-un punct anume?
Lazlo Tökes a ajuns deputat european cu sprijinul clar al FIDESZ, formaţiunea maghiară de opoziţie cu accente naţionaliste dure. In acest moment, FIDESZ - căreia Tökes i-a mulţumit recent in cadrul unei festivităţi, la Budapesta â are parte in sondajele din Ungaria de o intenţie de vot de aproximativ 35%, faţă de socialiştii aflaţi la guvernare, care se mai bucură de doar 15%. Chiar dacă alegerile din această ţară vor avea loc la termen, abia in 2010, avem de-a face cu un partid cu vocaţie guvernamentală clară.
La Bruxelles, Tökes va exprima vocea Budapestei-FIDESZ şi nu pe cea a Bucureştilor, indiferent de orientările politice ale partidelor de la noi. Altfel spus, prin minunatele jocuri politice de la noi, Ungaria mai capătă un deputat european, iar Romănia pierde unul.
Nu avem de-a face aici cu un joc unguresc in sine, aşa cum ne obişnuisem, ci cu o consecinţă a climatului politic imposibil care s-a instaurat in Romănia de trei ani incoace. Pentru că UDMR se incăpăţănează să guverneze alături de liberali şi să nu-i sprijine proiectele, Traian Băsescu a decis să distrugă baza de masă a acestei formaţiuni. Vara aceasta, preşedintele şi-a dedicat o parte din concediu zonei secuieşti, unde a atacat UDMR şi a ridicat mingi la fileu unei grupări radicale aproape defuncte: UCM. Vorbind pentru secuii radicali, el a renăscut această grupare şi a devenit agent electoral al lui Tökes, care reprezintă aripa ei cea mai dură.
Consecinţele acestei strategii iresponsabile sunt complexe, se vor intinde in timp şi exced mult simplul şi exoticul succes electoral despre care vorbeam. Să nu ne facem iluzii. Băsescu nu-i divide pe unguri dintr-un posibil interes romănesc. Sub presiunea Tökes/UCM, UDMR este şi va fi nevoită să-şi radicalizeze mesajul ea insăşi, din instinct de supravieţuire. La fel cum la Budapesta există perspectiva ca socialiştii, in căutare de voturi, să radicalizeze şi ei tema naţionalistă, la trena FIDESZ. E un fenomen pe care l-am putut observa şi la Roma, de curănd: un primar de stănga, care simte că pierde teren, a adoptat un discurs xenofob de dreapta atunci cănd a simţit că asta e direcţia din care bate văntul.
UDMR, reticentă pănă acum faţă de FIDESZ, ar putea să se apropie şi ea de acest partid. Iar succesul lui Tökes la europene va relansa temeinic, anul viitor, lupta politică din sănul "maghiarimii" noastre. Ceea ce inseamnă, in concret, o adevărată intrecere de lansat fumigene extremiste.
Şi, uite aşa, ajungem noi treptat să dezbatem iar teze maghiar-radicale intr-un moment istoric cănd aveam cu totul alte lucruri de dezbătut. Toate astea pentru că Traian Băsescu e supărat pe UDMR şi ii sprijină adversarii, chiar dacă asta face rău ţării pe care a jurat să o apere in toate interesele ei. Divide et impera e un principiu cinic, dar posibil in politică. Cu condiţia ca după "divide" să mai ai ce "impera", adică obiectul poftei prezidenţiale - Romănia - să mai fie căt de căt in stare de funcţionare.
Minoritatea maghiară din Romănia se vede reprezentată in Parlamentul European de două "liste", cea tradiţională â a UDMR - şi cea, foarte scurtă, a pastorului Tökes. O primă concluzie stranie: nu avem de-a face cu un fapt care să intărească in sine glasul acestei minorităţi in forumul de la Bruxelles. Dimpotrivă. La fel ca romănii neaoşi, şi ungurii de la noi au ajuns să vorbească in plan internaţional pe mai multe voci, supărate una pe alta. S-ar părea că tot ce vine de la Bucureşti, in ultima vreme, e marcat de dihonie şi adversitate păguboasă. Dar e acest fenomen ceva intămplător? Sau lucrurile se leagă intr-un punct anume?
Lazlo Tökes a ajuns deputat european cu sprijinul clar al FIDESZ, formaţiunea maghiară de opoziţie cu accente naţionaliste dure. In acest moment, FIDESZ - căreia Tökes i-a mulţumit recent in cadrul unei festivităţi, la Budapesta â are parte in sondajele din Ungaria de o intenţie de vot de aproximativ 35%, faţă de socialiştii aflaţi la guvernare, care se mai bucură de doar 15%. Chiar dacă alegerile din această ţară vor avea loc la termen, abia in 2010, avem de-a face cu un partid cu vocaţie guvernamentală clară.
La Bruxelles, Tökes va exprima vocea Budapestei-FIDESZ şi nu pe cea a Bucureştilor, indiferent de orientările politice ale partidelor de la noi. Altfel spus, prin minunatele jocuri politice de la noi, Ungaria mai capătă un deputat european, iar Romănia pierde unul.
Nu avem de-a face aici cu un joc unguresc in sine, aşa cum ne obişnuisem, ci cu o consecinţă a climatului politic imposibil care s-a instaurat in Romănia de trei ani incoace. Pentru că UDMR se incăpăţănează să guverneze alături de liberali şi să nu-i sprijine proiectele, Traian Băsescu a decis să distrugă baza de masă a acestei formaţiuni. Vara aceasta, preşedintele şi-a dedicat o parte din concediu zonei secuieşti, unde a atacat UDMR şi a ridicat mingi la fileu unei grupări radicale aproape defuncte: UCM. Vorbind pentru secuii radicali, el a renăscut această grupare şi a devenit agent electoral al lui Tökes, care reprezintă aripa ei cea mai dură.
Consecinţele acestei strategii iresponsabile sunt complexe, se vor intinde in timp şi exced mult simplul şi exoticul succes electoral despre care vorbeam. Să nu ne facem iluzii. Băsescu nu-i divide pe unguri dintr-un posibil interes romănesc. Sub presiunea Tökes/UCM, UDMR este şi va fi nevoită să-şi radicalizeze mesajul ea insăşi, din instinct de supravieţuire. La fel cum la Budapesta există perspectiva ca socialiştii, in căutare de voturi, să radicalizeze şi ei tema naţionalistă, la trena FIDESZ. E un fenomen pe care l-am putut observa şi la Roma, de curănd: un primar de stănga, care simte că pierde teren, a adoptat un discurs xenofob de dreapta atunci cănd a simţit că asta e direcţia din care bate văntul.
UDMR, reticentă pănă acum faţă de FIDESZ, ar putea să se apropie şi ea de acest partid. Iar succesul lui Tökes la europene va relansa temeinic, anul viitor, lupta politică din sănul "maghiarimii" noastre. Ceea ce inseamnă, in concret, o adevărată intrecere de lansat fumigene extremiste.
Şi, uite aşa, ajungem noi treptat să dezbatem iar teze maghiar-radicale intr-un moment istoric cănd aveam cu totul alte lucruri de dezbătut. Toate astea pentru că Traian Băsescu e supărat pe UDMR şi ii sprijină adversarii, chiar dacă asta face rău ţării pe care a jurat să o apere in toate interesele ei. Divide et impera e un principiu cinic, dar posibil in politică. Cu condiţia ca după "divide" să mai ai ce "impera", adică obiectul poftei prezidenţiale - Romănia - să mai fie căt de căt in stare de funcţionare.
