Luna de foc, asa cum le place jurnalistilor sa alinte timpul trecut de la aparitia Elenei Udrea la Sinteza zilei, a adus insa o mutatie spectaculoasa in razboiul dintre Palate. Pentru prima oara de la declansarea confruntarii, premierul nu s-a mai resemnat in ipostaza de sac de box al presedintelui. A raspuns clar, deschis, violent chiar atacurilor dinspre Cotroceni. Ba mai mult, in cateva momente, a preluat initiativa razboiului. Astfel, pentru prima oara dupa 2005, Tariceanu i-a impus lui Basescu jocul: cazul cercurilor de interese de la Cotroceni, dezvaluirea afacerii Alro.
S-a implinit recent o luna de la izbucnirea a ceea ce s-a numit, in absenta unui alt termen mai la indemana, Scandalul Biletelului roz. Joi, 11 ianuarie 2007, la Sinteza zilei de pe Antena 3, fosta consiliera prezidentiala Elena Udrea si-a amintit deodata ca premierul Calin Popescu Tariceanu i-a trimis in primavara lui 2005 o scrisoare lui Traian Basescu prin care ii cerea sa intervina la Parchet in favoarea lui Dinu Patriciu.Ce s-a intamplat dupa aceea stie toata lumea. Jucand cu brio, in stilu-i specific, atatarea presei de fatuce si gugustiuci, prin prelungirea suspansului, Traian Basescu nu numai ca a confirmat amintirile Elenei Udrea, dar mai mult, profitand de locatia Cotroceni, a facut dintr-un document pe care el insusi il considera mai putin insemnat miezul in jurul caruia a dezvoltat o intreaga nuca propagandistica: perpetuarea de catre Alianta D.A. a mult invocatului sistem ticalosit.
Succesiunea uimitoare a replicilor si contrareplicilor, a atacurilor si contraatacurilor i-a facut pe jurnalisti si pe politicieni sa vorbeasca de o criza politica majora. Atat presedintele, cat si premierul au negat existenta unei crize politice. Si ei, politicieni pana in maduva oaselor tot din interese electorale. Amandoi sunt sefii unor institutii de rascruce in statul roman. O criza politica, daca ar exista, le-ar pune la indoiala institutiile pe care le conduc.
Desi interesate electoral, negarile celor doi au temei in realitate.
Tot ceea ce s-a intamplat in ultima luna si ceea ce se intampla in aceste zile nu se pot aseza sub genericul de criza politica. E drept, pe langa excesul de declaratii, interviuri, acuze si dezvaluiri, s-au petrecut si unele mutatii in realitate: demiterea lui Sebastian Bodu, inceperea controlului guvernamental la Euroconstruct, demisia lui Razvan Ungureanu, decizia PD de a merge la europarlamentare pe liste proprii. Nu sunt insa fapte in stare a justifica numele de criza politica. Sebastian Bodu nu e o victima a razboiului dintre Palate, ci a intelegerii tacite dintre PNL si PD de a da de-a dura un personaj pe cat de pitoresc, pe atat de iresponsabil. Razvan Ungureanu a cazut din cauza diversiunii Amaratii din Irak.
Razboiul a ramas mai departe in planul vorbelor.
Cu singura deosebire esentiala, poate, ca acum trage cu vorbele si premierul.