Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De mai bine de cinci ani, României îi dau târcoale marile companii
producătoare din domeniul aeronautic, pentru că la noi se schimbă flota
de MIG-uri, care, întocmai precum carnea de mititei, expiră.
De mai bine de cinci ani, României îi dau târcoale marile companii producătoare din domeniul aeronautic, pentru că la noi se schimbă flota de MIG-uri, care, întocmai precum carnea de mititei, expiră.
Patru miliarde de euro reprezintă miza aparentă a bătăliei geostrategice dintre corporaţii. Însă afacerea care se va desfăşura pe 25-30 de ani este şi mai aducătoare de profit, fiindcă avioanele au nevoie de piese de schimb şi mecanicii au nevoie de genţi de scule şi ore de predare a secretelor supersonicului.
De asemenea, supersonicele mai au nevoie şi de câte-o "roată de rezervă", întrucât anvelopele se tocesc, iar infrastructura trebuie refăcută după noua "filosofie". Şi tot aşa, fiindcă avioanele ca să fie gata de luptă sunt dotate cu rachete, bombe inteligente etc.
Săptămâna trecută, la expoziţia din Bucureşti Black Sea Defence & Aerospace (BSDA) – 2008, trei dintre concurenţii din achiziţia pentru Forţele Aeriene, F-16, "Eurofighter" şi "Gripen", s-au duelat în pilde şi demonstraţii. F-16 chiar s-a dat peste cap, spre invidia competitorilor, care au acceptat întâietatea americană, având în vedere că expoziţia a avut ştampila Departamentului de Comerţ al SUA. În culise au apărut zvonuri direcţionate, că americanii n-au vrut ca cerul să fie tăiat deasupra Capitalei şi de celelalte supersonice. Oricum, acestea zburaseră în spectacolele de prezentare de acum câţiva ani. Totuşi, acum se trag concluziile, iar prestaţiile vechi se uită.
Drept urmare, "Eurofighter"-ul, un proiect englezo-germano-italiano-spaniol, a găsit nişa de piaţă, graţie intervenţiei în forţă a Rusiei în Georgia. Aşadar, negustorii care-l reprezintă au găsit de cuviinţă să bage audienţa în sperieţi şi să o pună pe gânduri arătându-i cu degetul pe potenţialii inamici, ruşii. Bineînţeles, conform comercianţilor respectivi, doar "Eurofighter"-ul poate să dea piept cu "Sukhoi"-urile ruseşti. Dar ceea ce n-au spus vânzătorii este că, dacă te-apuci de căutat bine, găseşti ruşi acţionari la EADS, corporaţie din proiect.
Acum câţiva ani, pentru "Eurofighter" făceau galerie britanicii de la BAE Systems. Uşurel, din cauza scandalului nerezolvat până astăzi al fregatelor, au pasat misiunea publicitară către partea italiană a "Eurofighter"-ului. Vânzătorii "bunicului" F-16, cum îl alintă reprezentanţii rivalilor de la "Gripen" şi "Eurofighter", n-au făcut gălăgie, că doar, vorba cârcotaşilor amintiţi, ajunge să pună mâna pe telefon ambasadorul SUA şi să îi invite la o serată atât pe preşedinte, cât şi pe premier. În schimb, negustorii au pictat tricolorul românesc, subliminal, pe aripile lui F-16.
Cum se face sau cum nu, britanicii de la BAE Systems sunt vârâţi şi în construcţia suedezului "Gripen". Pardon, cei de la "Gripen" spun, mai de curând, că ei sunt proiect europeano-american. În aşa fel, în mintea românilor, este împăcată şi capra şi varza. Şi lui "Gripen" îi suflă vânt în aripi diplomaţii de carieră.
Astfel, suedezii chiar şi-au făcut o "anexă" la ambasadă care vine cu idei pentru partea de offset, în eventualitatea încheierii contractului. Totodată, la spectacolul public, este trimis, ca un bun subiect pentru jurnalişti, ataşatul militar, care a fost pilot de "Gripen".
Spre deosebire de "Gripen" şi "Eurofighter", care creionează acolade pentru industria românească prin contractele de offset, pe americanii lui F-16 nici capul nu-i doare. Ei doar promit să aducă "avionul invizibil" în România, în 2018. Ceea ce e foarte interesant este că strategii din spatele "Gripen" şi "Eurofighter" au mimat intrarea în privatizarea unor uzine româneşti din domeniu. De fapt, au tras de timp. Dacă avionul lor nu câştigă bătălia îşi iau jucăriile şi pleacă.
În toţi aceşti ani, la show-ul amintit a lipsit avionul american F-18 şi cel francez "Rafale". Poate că aceste supersonice ştiu deja câştigătorul.
