x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Recesiunea ameninţă să se întoarcă!

0
Autor: Ilie Serbanescu 04 Iul 2011 - 21:00

Trimestrul II s-a incheiat deja si toate indiciile sunt ca performantele din primul trimestru, care au facut sa se obtina crestere economica fata de trimestrul anterior (cel de-al patrulea din 2010), nu s-au mai repetat!

Partea coplesitor preponderenta din economie, care este legata de consum, s-a miscat la aceeasi intensitate scazuta, caci de mai multa finantare n-a dispus! In schimb, partea nefericit minoritara din economie, care este legata de productie, n-a mai 'duduit' ca in trimestrul IV 2010 si trimestrul I din 2011, pur si simplu fiindca debuseul pentru care lucra - pietele din Occident - si-a redus destul de server cererea in contextul unei slabiri vizibile a recuperarii postcriza in vestul Europei. Cu alte cuvinte, grosul economiei a stagnat, ba chiar a dat putin inapoi, iar motorul-export a incetinit serios, conditii in care ansamblul, nemaiavand de cine sa fie impins, si-a oprit inaintarea. Pentru a spune lucrurilor pe nume, modelul economic de anexa bananiera al Romaniei a jucat nefast nu doar in amplitudinea manifestarilor crizei, ci si in precaritatea si fragilitatea depasirii acesteia.

De fapt, in doi ani si ceva de pre­tin­sa 'restructurare' a economiei, toate articulatiile au ramas aceleasi. La baza nu s-a schimbat nimic. Aceleasi pozitii subponderale ale productiei si pozitii supraponderale ale consumului. Acelasi profil structu­ral al economiei. Nici nu se poate schim­ba ceva in domeniu decat in ani si ani. Problema este doar ca nu s-a infiripat nici o schimbare, caci n-au existat investitii de fond in pro­duc­tie care sa initieze 'restructu­ra­rea'. A avut loc doar o scadere a con­su­mului in sine pentru ca nu s-a mai dispus de mijloacele de finantare din anii anteriori. Intre 2003-2008, consumul a crescut pe baza finantarii ex­terne private prin creditarea po­pulatiei si firmelor de subsidiarele ban­cilor straine din Romania. In 2009, aceste banci au oprit fi­nan­ta­rea. Programul FMI n-a urmarit altceva decat sa reduca consumul la ni­velul posibilitatilor de finantare, prin scaderi de salarii, pensii si programe sociale, precum si prin majorari de im­pozite. Consumul nu a fost redus mult mai mult, respectiv la nivelul finantarii am­putate din partea ban­cilor, pentru ca o parte din fosta fi­nantare a fost pus statul s-o preia prin propria indatorare si va fi platita peste ani de copiii nostri.

In conditiile absentei unei ade­varate 'restructurari', cresterea eco­no­mica ramane la cheremul cresterii consumului, dar, in conditiile lipsei actuale si previzibile de finantare pentru majorarea consumului, cres­terea economica nu va putea fi decat slaba si extrem de fragila, pentru ca va depinde de un segment minoritar de ac­tivitate economica (cea de pro­duc­tie), care este atat de subponderal, incat abia poate trage ansamblul. si care, neavand si o piata interna pentru care sa lucreze, este conditionata disproportionat si unilateral de fluctuatiile de pe anumite piete externe.

Sa nu ne ferim a privi adevarul in fata. Succesele intr-adevar remarcabile ale exporturilor din Romania in 2010 si in primele luni ale anului 2011 au fost de fapt realizarile Dacia si Nokia. Nu conteaza din punctul de vedere al discutiei de aici ca este vor­ba despre doua multinationale straine care nu au legatura cu Romania decat localizarea bazei de productie! Conteaza insa faptul ca s-a intamplat ca acestea sa intalneasca, in perioada cu pricina, niscai conditii favorabile nerepetabile, precum pro­gra­mul Rabla din Germania sau lan­sarea modelului Duster ori explozia van­zarilor de telefoane mobile de ran­gul doi in tari din Orient sau Africa.

Cu ajutorul acestor conditii, PIB-ul romanesc a palpait in ceea ce s-a numit 'iesirea tehnica din recesiu­ne'. A fost insa de ajuns ca Germania sa revina la vanzarile auto tradi­tio­na­le, ca Duster-ul sa piara ca trufanda si Nokia sa aiba mari probleme glo­bale (pentru ca a pierdut competitia mon­diala a smart-phone-urilor), si exporturile 'romanesti' s-au prabusit cu aproape 20%, cresterea industriei s-a temperat la 5%-6% si, in conditiile lancezelii consumului, PIB-ul a stagnat sau chiar a dat inapoi! De vina este modelul bananier.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de