Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Scăderea TVA la alimente continuă să suscite interes. Tocmai de aceea e bine să reamintim ce s-a întâmplat când a crescut. Populaţia - în plină criză - a „validat” majorarea preţurilor cu ajutorul cardului de credit sau a overdraft-ului ataşat cardului de salarii.
După care, ulterior, când s-a dovedit că riscul de credit e mare când oamenii iau împrumuturi să supravieţuiască, debitorii s-au adresat economiei subterane, fiindcă nu-şi mai găseau eligibilitatea la bancă.
Aşa se explică de ce numerarul a ajuns la cote înalte, fiindcă „la negru” se utilizează bani cash.
Acum însă, după reducerea TVA, chiar dacă doar la alimente, e firesc să se producă fenomenul invers. Să se micşoreze îndatorarea, şi falimentul personal, proaspăt legiferat, să aibă un impact mai scăzut pe seama deleveraging-ului.
Cât de nocivă e supraîndatorarea? Guvernatorul BNR declara, în octombrie 2011, că reprezintă principala problemă, deoarece s-a îngustat spaţiul de intervenţie propus de Keynes, condiţionat de o politică prudentă în perioada de „boom”. El se referea la datoriile statelor, dar debitele populaţiei sunt subsecvente.
Sigur că într-o ţară dependentă de importuri, scăderea TVA se poate reflecta şi în deficitul contului curent. Însă comportamentul natural al menajelor e să iasă mai întâi din starea de deficit pentru ca, mai apoi, o creştere a consumului şi importurilor să se vadă în balanţa comercială.
