x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Reflexul animalului politic la Gigi Becali

0
Autor: Dan Dumitrescu 12 Noi 2008 - 00:00

Gică Hagi îl linişteşte pe Dorinel Munteanu. Îl îndeamnă să nu-şi facă deocamdată probleme, deoarece nimeni nu îi va deranja existenţa câtă vreme Steaua nu va avea rezultate. Hagi, om care a trecut prin experienţa tristă a colaborării cu capriciosul Gigi Becali, afirmă că la Steaua începe cotonogeala doar atunci când te faci vinovat de realizarea vreunei performanţe.



 La o privire superficială poţi crede că marele fotbalist bagă ironie fină după evoluţiile şchioape pe care steliştii le-au avut în Ştefan cel Mare şi în Giuleşti. Poţi bănui că Hagi îl ia peste picior pe Dorinel Munteanu, antrenor pe care, chipurile, nu-l consideră capabil să facă performanţă la Steaua. Dar nu este aşa. Hagi nu este ironic. Hagi ştie ce spune. Iar dacă observaţia sa pare lipsită de logică, dacă ea vizează construcţia paradoxală, vina nu-i aparţine. Realitatea de fapt este vinovată. Realitatea de fapt forţează paradoxul, situându-se în afara oricărei logici. Pentru că Steaua nu funcţionează ca un club de fotbal. Steaua pare mai degrabă recuzită de ospiciu prin care, de la caz la caz, este stârnit sau este sedat pacientul Gigi Becali. Regăsesc în atitudinea patronului Stelei reflexul animalului politic. Câtă vreme echipa nu are rezultate, Gigi Becali se retrage precaut în spatele cortinei. Îşi protejează imaginea departe de înjurătura suporterilor, departe de ironiile adversarilor. Când însă Steaua obţine rezultate de oarece mândrie patriotică, Becali devine subit tumultos. Ocupă lacom toată scena, centrează reflectoarele doar pe sine, calcă în picioare distribuţia secundară a spectacolului. El face şi desface echipa, el umblă cu pliciul prin ierarhii mondiale, el este buricul pământului. Iar aplaudacii din presă, cei care în particular îl repudiază pe "mitocan", se grăbesc să lingă vesela trufaşului personaj fiindcă, nu-i aşa?, uneori şi firimiturile sunt hrănitoare, chiar dacă ele dăunează grav demnităţii. Gigi Becali a devenit un model pe care fiecare îl comentează după cum îi dictează interesul şi puterea de pricepere. Sunt puţini cei care îşi asumă riscul să observe merite ale controversatului personaj, atâtea câte sunt ele. Cei mai mulţi se lasă purtaţi de valul contestărilor vehemente. Dar contestatarii, spre deosebire de susţinători, nu-şi asumă nici un risc. Nici măcar pe acela al argumentării  atitudinii adoptate. Fiindcă intrarea în amănuntele unei astfel de demonstraţii poate deveni periculoasă. Lesne am putea ajunge la concluzia că Gigi Becali nu ar putea supravieţui ca unic vinovat într-o lume imaculată. Gigi Becali este doar produsul unei vinovăţii colective, atribut al societăţilor care, după ce că sunt bolnave, nici nu se tratează.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   gigi,   becali,   gigi becali

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de