x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Respect, consideraţie, stimă, preţuire, cuvinte

0
Autor: Paula Anastasia Tudor 23 Feb 2012 - 21:00

Il pretindem, ni se cuvine. Cel pu­tin asa credem cand ii somam pe ceilalti la respect. E ca un fel de sta­feta, cu diferenta ca respectul mai intai se da, dupa aia se pri­mes­te. Respectul se masoara in unitati mici. Mici si dese. Atat de mici incat foarte des e trecut cu vederea. Si cat de usoara ar deveni viata daca el ar circula liber din om in om… Ce bucurie-ti produce cand vezi cum tasneste din cele mai neasteptate locuri! Si ce greata cand, acolo unde trebuie sa fie, nu e nimic. Topirea zapezilor scoate o alta specie de vestitori ai primaverii de sub plapuma. Gu­noa­iele. Care se flescaie amestecate, prin oras, cat vezi cu ochii. Pe aleea de langa bloc am sentimentul ca ma aflu la marginea gropii de gunoi. Imi tin stomacul in gat in timpul slalomului printre gunoaie, atenta la pampersii pe care cand ii lasa cainii ii ia vantul. Blocurile au tub, pu­be­lele-s bagate-n custi. Cainii le-au imprastiat, dar cum au pus laba pe ele? Unii si-au pastrat obiceiul de a arunca gunoiul pe langa drum, sau pe geam. O lipsa de respect gretoasa si, din pacate, contagioasa.

Am ramas cu masina-n drum. Pe ploaie. Si nici c-a mai vrut sa porneasca pret de vreun sfert de ceas. Aceeasi masina careia i se sparsese geamul cu o saptamana inainte in semn de pretuire pentru un portofel cazut din buzunar, iar cu vreo doua zile inainte i se busise oglinda din stanga intr-o parcare (cea din dreapta era furata de vreo luna). Pun avariile. Soferii deranjati treceau claxonand furiosi. Claxoane si injuraturi. O masina de politie opreste in dreptul meu si ma croncane sa eliberez calea. 'Nu pot!', le spun. Politia o ia din loc si pe-aci ti-e drumul. Cred ca in momentul acela eram imaginea uluirii. Ies si incerc s-o-mping. Un baiat, ma-ntreaba din ploaie daca vreau sa m-ajute. Adolescentii astia…!!! Pe el nu-l incurcam. Ba poate chiar il amuzam. Multumesc!

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de