Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Traseele domestice în mişcarea jucătorilor par mai uşor de citit. Subiectul unui eventual transfer între cluburile autohtone are fişa la vedere.
Traseele domestice în mişcarea jucătorilor par mai uşor de citit. Subiectul unui eventual transfer între cluburile autohtone are fişa la vedere. Ştii ce poate omul pe teren, ştii cât poate duce în afara lui. Nu mai ai nevoie de DVD-uri, dispar din afacere căutătorii de talente şi impresarii de pripas ale căror comisioane umflă preţul jucătorului. Dar şi în astfel de situaţii, ca în orice altfel de tranzacţie, măiestria negociatorilor decide în balansarea avantajelor şi dezavantajelor către o parte sau alta. Eficiente sunt loviturile scurte şi fără anestezie. Aşa de pildă a fost deposedarea prin alunecare pe care Borcea şi Turcu au băgat-o la Marian Iancu în cazul Torje. Încălzirea s-a făcut prin culegerea de informaţii care priveau intenţiile vânzătorului. Banii şi perspectiva incertă la Timişoara au reprezentat argumente convingătoare în acţiunea de fezandare a adversarului. Tratativele dintre cluburi au fost caracterizate de discreţie, pentru că numai astfel puteau fi evitate licitaţiile false, cele menite să crească artificial preţul tranzacţiei. În tratativele cu Torje, argumentele materiale au trecut în plan secund. Pentru jucător, spre deosebire de fostul său patron, argumentul hotărâtor a fost tocmai perspectiva unei cariere de succes. Examen trecut cu succes de Borcea şi de Turcu. Cei doi au avut profesori buni. Aşa le trebuie!
O altă tranzacţie care stârneşte mare interes îl priveşte pe Janos Szekely. În acest caz, spre deosebire de tranzacţia mai sus descrisă, la pupitrul de comandă se află clubul care doreşte să cedeze jucătorul. Marius Stan gestionează cu abilitate un club sărac. El este obligat să cumpere ieftin şi să vândă scump, pentru că numai astfel poate păstra Oţelul pe linia de plutire. L-a luat pe Szekely pe te miri ce de la Universitatea Cluj şi doreşte să-l returneze tot Clujului, dar la CFR, pe bani mult mai mulţi şi ceva jucători la schimb, numai buni pentru a fi scoşi la rampă de Grigoraş. Nu m-aş mira ca ofertele formulate de Dinamo, Steaua şi Rapid să fi urmat unor acţiuni puse la cale tocmai de Marius Stan. După cum spuneam, licitaţiile care nu fac bine cumpărătorului sunt tocmai bune pentru clubul care vinde. Se pare însă că strategia pusă la cale de preşedintele gălăţenilor este minată de jucător. La Szekely nu se mai potriveşte argumentul frumoasei perspective. Vrea la Rapid, unde poate prinde lejer echipa. La CFR concurenţa nu are câştigători dinainte ştiuţi.
Dar negociatorii lucrează, iar zilele n-au intrat în sac.
