x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Revansa

0
Autor: Mircea Badea 25 Apr 2006 - 00:00

Si eu vreau sa fiu in randul lumii. Si pentru mine argumentul ultim este "pentru ca asa se face". Am ales cel mai bun mesaj pe care l-am primit, il iscalesc si vi-l trimit. Intrucat nu am bani pentru atatea SMS-uri, multumesc Jurnalului National pentru ca-mi da ocazia sa ma manifest plenar si sa transmit aceste ganduri



Sunt fericit cand cei nebagati in seama, cei uitati, neglijati, parasiti, abandonati sunt brusc redescoperiti, reevaluati, resuscitati, ba chiar mai primesc si medalia de aur. Este si cazul verbului "a pogori", care, in civilie, inseamna "a cobori". Dar nu il auzim deloc 364 de zile pe an. Poate pentru ca are un iz arhaic, poate pentru ca pare prea pretentios, coplesitor sau poate ca in timp a capatat o nuanta festiva si exclusivista. Nu e foarte nimerit sa spui cand comentezi un meci de fotbal: "Cristocea urca in atac, dar poate pogori si in aparare". Sau cand te suna doamna Cici de la contabilitate sa te roage "sa pogori" pana la etajul trei cu o copie dupa buletin. Nu merge. Si atunci, sarmanul sinonim zace intocmai ca un nobil scapatat, in redingota-i peticita, pana intr-o zi. O doamne! O zi mareata, in care, cand se va scula, pre multi el va popi. Cu toata frustrarea si patima stranse peste an, va lovi naprasnic, cucerind chiar tronul absolut al celui mai folosit cuvant in ziua SMS-urilor de Pasti. Atunci cand lumina, in mod absolut necesar, pe cale de consecinta, "pogoara" in sufletele credinciosilor prin intermediul telefoniei mobile, revansa este completa si incantatoare. Ce desfatare! Jerbe de lumina "pogorata" duc inevitabil la anuntul: "Nu mai e loc pentru mesaje. Stergeti?". Superb. E ziua in care alegem cel mai complicat semeseu primit, unul cu metafore si pilde, cu frumuseti si comori, pe care chiar si carpeta cu rapirea din serai ar fi invidioasa, pe care si bibiloul cu balerina sau milieul de pe televizor s-ar umple de pizma. Slovele trebuie neaparat sa cuprinda formularea: "Fie ca lumina… sa va pogoare…". Parola este strict necesara daca vrei sa fii in randul lumii. Odata ales mesajul, modificam semnatura, ne introducem numele ca o pecete a transcendentei si, generosi, din toata fibra noastra crestina, dar si cu ajutorul unui telefon destept, il "trimetem" la toata agenda. Este o veritabila competitie la "pogorat - viteza". Doamne fereste sa uiti sa-i trimiti cuiva vorbele pline de intelepciune! Abonatul GSM se va oftica si te va tine minte pana la Craciun. Cand nu mai pupi tu expresii mestesugite. Si eu vreau sa fiu in randul lumii. Si pentru mine argumentul ultim este "pentru ca asa se face". Am ales cel mai bun mesaj pe care l-am primit, il iscalesc si vi-l trimit. Intrucat nu am bani pentru atatea SMS-uri, multumesc Jurnalului National pentru ca-mi da ocazia sa ma manifest plenar si sa transmit aceste ganduri: "E Craciun, este divin, ne uitam pe geam afara, prin zapada Mosul zboara, ni se trage de la vin. Paste fericit!".
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de