x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Revenirea economiei: din ce şi la ce?

0
Autor: Ilie Serbanescu 09 Mar 2010 - 00:00
Din nu se ştie ce motive, guvernatorul Băncii Naţionale, dl Mugur Isărescu, a considerat necesar de curând să iasă la rampă spre a prezenta proiecţii încurajatoare pentru ceea ce domnia-sa a denumit "perioada următoare". Deşi nu tocmai precizată, "perioada următoare" ar fi fastă, urmând să aducă, potrivit guvernatorului, reluarea creditării şi revenirea economiei. Pentru a oferi credibilitate acestor proiecţii, guvernatorul le-a situat în spaţiul realismului, şi nu cumva al euforiei.

Este probabil  o apărare faţă de eventualitatea aducerii aminte - de cârcotaşi, desigur! - a estimărilor dlui Isărescu de la începutul crizei, când acesta prevedea creşteri de circa 2% în 2009, iar în realitate s-au produs scăderi de peste 7%.

Ar fi foarte interesant de ştiut de ce guvernatorul a considerat necesar să pună pe piaţă aceste proiecţii, căci numai faptul că o reluare a creditării şi o revenire a economiei s-ar întrevedea n-ar fi totuşi de ajuns, pentru că, dincolo de marile incertitudini care încă persistă şi la care s-a referit chiar domnia-sa, orizontul la care ar urma să intervină aceste minunăţii este îndepărtat şi nu ţine de cald celor afectaţi de criză.

Şi, oricum, ştie şi domnia-sa prea bine că mai trebuie să treacă cel puţin un an de la eventuala revenire a economiei pentru ca aceasta să fie resimţită în câştiguri în nivelul de trai. Astfel că, cel mai probabil, guvernatorul a considerat că ar fi nimerit să aducă românului şi ceva veşti bune, chiar dacă incontrolabile, la atâtea veşti proaste, strict palbabile, pe care le are acesta la început de an 2010: creşterea tarifelor la utilităţi, spectrul şomajului, reducerea salariilor şi a pensiilor, majorarea impozitelor.

Să vedem însă care ar putea fi şansele proiecţiilor economice în sine ale dlui Isărescu. Dacă este vorba de o "revenire", atunci să ne amintim în ce a constat creşterea economică din perioada 2004-2008 ca să identificăm ce ar putea "reveni" după spulberările din 2009!

Fosta şi mult lăudata creştere economică 2004-2008 s-a produs în imobiliar, în vânzările auto, în retailul electrocasnicelor şi electronicelor, în sectorul financiar şi în administraţia publică. Întreaga creştere din aceste sectoare a fost susţinută de finanţarea externă: directă în băncile străine din România şi indirectă, prin intermediul respectivelor bănci, în restul sectoarelor amintite. Se ştie prea bine unde s-au concentrat creditele acordate de bănci: în imobiliar, în retail şi în administraţia publică.

Morişca s-a oprit când finanţarea externă a fost stopată în 2009 şi, nu întâmplător, marile căderi (de 40%-50% şi chiar 60%) s-au produs exact în sectoarele alimentate direct sau indirect de finanţarea externă.

Ce s-ar putea "relua"? Păi, obiectiv privind lucrurile, finanţarea unei extinderi a activităţii subsidiarelor băncilor străine din România de către mamele lor din Occident este, în situaţia dată, capitol închis pentru câţiva ani de aici încolo. În acest fel, creşterea economică pe seama extinderii sistemului bancar nu poate fi avută în vedere, acesta rămânând a se baza pe banii colectaţi de pe piaţa internă. Care nu sunt deloc mulţi.

Dar nici măcar valorificarea acestui potenţial nu poate fi luată integral în calcul. Căci băncile nu vor fi gata să mai reia niciodată creditarea pentru maşini şi electrocasnice-electronice în măsura dimensiunilor din trecut şi, oricum, vor fi cu totul şi cu totul reticente încă mult timp în acordarea de credite, având în vedere că sunt încă în faza înfruntării unor restanţe în creştere. În ce priveşte imobiliarul, deocamdată nu poate spune nimeni exact ce se va întâmpla în acest sector.

Doar în administraţia publică lucrurile sunt certe: expansiunea sa hipertrofiată trebuie să dea înapoi, dacă nu din convingere, măcar ca o condiţionalitate impusă de FMI. Sunt multe dubii în ce priveşte reluarea creditării şi încă şi mai multe în privinţa revenirii economiei! Şi apoi, a cărei economii şi în ce sectoare?!

Şi mai este încă ceva: dacă se revine la creşterea economică, atât ca structură, cât şi ca dinamică, din perioada 2004-2008, abia acesta va constitui dezastrul cel mai mare! Căci acea creştere economică dezarticulantă ne-a adus aici!
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de