x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Riscul pierderii acordului cu FMI

0
Autor: Mihai Tanasescu 25 Iul 2005 - 00:00
Riscul pierderii acordului cu FMI


Asistam la o deteriorare a relatiei intre Romania si investitorii straini, a caror neincredere - in capacitatea guvernamentala de a emite politici stabile si coerente - se va accentua in lunile urmatoare.

Mai sunt doua luni si jumatate pana la definitivarea si publicarea raportului de tara care va da un verdict sau o atentionare Romaniei. Atunci vom sti daca vom deveni membrii ai Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. De multe ori am subliniat ca, cel putin pana la data integrarii in Uniunea Europeana, Romania trebuie sa aiba o forma de cooperare cu Fondul Monetar International, pentru a reusi ca, din punct de vedere economic si macroeconomic, sa avem capacitatea de a intra in UE cu un statut cat mai bun. Acum o luna, dupa nenumarate discutii, am aflat ca Romania a reusit sa ajunga la o intelegere cu Fondul Monetar International pentru continuarea acordului inceput in anul 2004. A fost o veste care, in mod cert, a bucurat mediul de afaceri, le-a conferit incredere celor care urmau sa investeasca in Romania, spunandu-si ca un acord cu FMI inseamna stabilitate si inseamna coerenta actului economic. Acest acord, asa cum a fost agreat de catre Guvern, avea si unele puncte dure, in special privind pretul la utilitati, precum si unele masuri restrictive in domeniul cresterii salariale. Aceste masuri se impuneau - si au fost puse in practica in perioada 2000-2004 - pentru continuarea reformelor structurale, diminuarea deficitului cvasifiscal, intarirea rolului bugetului general consolidat ca instrument de descrestere a ratei inflatiei.

Dar cum Guvernul ne-a obisnuit cu ideea ca un lucru nu tine prea mult, la numai doua saptamani (in perspectiva alegerilor anticipate) Guvernul hotaraste sa renunte la aceste masuri restrictive si sa toarne cu pomeni bugetare. Astfel, dintr-o data Guvernul a gasit bani (ca si cum cu doua saptamani in urma nimeni nu ar fi stiut nimic) pentru cresterile salariale ale bugetarilor la 1 octombrie, pentru cresterea pensiilor agricultorilor la 1 septembrie, stoparea ajustarii preturilor si tarifelor la energia termica si electrica, inghetand si procesul de reforma structurala in domeniu. Toate acestea au fost motivate copilareste de faptul ca in doua saptamani s-au gasit bani pentru cresteri salariale si pentru celelalte "cadouri"care urmau sa fie "oferite"in timpul campaniei electorale. Sigur, aceste lucruri au fost acordate, dar intre timp Guvernul decide sa nu mai faca alegeri anticipate, ramanand cu pomeni date, care vor conduce cu certitudine la inghetarea raporturilor dintre Romania si FMI pe o perioada nedeterminata.

In acelasi timp a fost marit deficitul bugetar pentru sustinerea cheltuielilor aferente acoperirii partiale a efectelor inundatiilor. Acest lucru este corect din punct de vedere al actiunii de diminuare a efectelor inundatiilor, dar, probabil, vor trebui identificate alte parghii pentru acoperirea efectului acestei cresteri asupra ratei inflatiei pe anul 2005. Asistam astfel, cu voie sau fara voie, la o deteriorare din ce in ce mai accentuata a echilibrelor financiare, asistam la o deteriorare a relatiilor Romaniei cu FMI, si aceasta in preajma definitivarii raportului de tara. Asistam la o deteriorare a relatiei intre Romania si investitorii straini, a caror neincredere (in capacitatea guvernamentala de a emite politici stabile si coerente) se va accentua in lunile urmatoare. Deja, prin vocea ambasadorului Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle, se aminteste in treacat, dar pentru prima oara in ultima perioada, ca reformele in Romania trebuie continuate, fiind amintita si reforma economica. Asta inseamna ca aceste alunecari ale finantelor publice vor trebui sa fie restabilite, angajamentele luate fata de Uniunea Europeana si Fondul Monetar International trebuie respectate, iar pentru aceasta Guvernul trebuie sa continue reformele structurale pentru imbunatatirea situatiei financiare a sectoarelor ineficiente si cu pierderi.

Vara este pe cale sa se termine, perioada de toamna-iarna va veni ca maine, cu cerintele si presiunile ei, cu un mediu international nu foarte prietenos, cu cerinte de acumulari masive de combustibil pentru perioada rece, iar toate aceste lucruri, pe fundalul neajunsurilor de pana in prezent, vor accentua si mai mult dezechilibrele macroeconomice.

Anul 2006 va fi anul crucial, cand Guvernul va trebui, pe de o parte, sa continue restabilizarea macroeconomica, iar, pe de alta parte, sa accelereze reformelor economice, ceea ce va crea o presiune imensa atat asupra bugetului public, cat si asupra indicatorilor economici. Si astfel lucrurile nefacute la timp (vezi instabilitatea legislativa in domeniul fiscal, vezi amanarea ajustarii tarifelor la utilitati) vor trebui sa fie remediate in anul 2006, an in care nici pana in prezent nu stim cum vor arata pozitiile fiscale si nu stim viziunea pe termen mediu si lung in ceea ce priveste politica bugetara. Lipsa de fermitate, balbaielile si, nu in ultimul rand, amatorismul actualului Guvern au facut ca anul 2005 sa fie compromis din punct de vedere economic, iar anul 2006 sta inca in expectativa, nestiindu-se de unde sa se apuce. Intr-adevar, capitolul "riscuri si vulnerabilitati ale programului de guvernare al Aliantei D.A." devine capitolul forte al politicii economice a Guvernului Tariceanu.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   anul

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de