x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România, campioana prețurilor mici în sărăcie generalizată

0
Autor: Dan Constantin 24 Iun 2020 - 07:56
România, campioana prețurilor mici în sărăcie generalizată


Datele EUROSTAT, greu de contestat chiar și de negaționiștii de profesie, plasează România între țările cu prețurile cele mai mici din Europa. Suntem ,,campioni continentali” la prețurile produselor alimentare, cu 65,1 % din media UE. La fel, accesul spre bunurile culturale nu este prohibitiv, cu un nivel de 58,1%  față de același reper.Bulgaria este țara cea mai ieftină ca nivel de prețuri la transport public, chirii, costuri la utilități, băuturi, tutun, hoteluri. Prețurile mici pot conduce la ideea că acolo unde este ieftin să trăiești ar fi „Raiul pe Pământ”. Atunci, cum se explică procentul mare al românilor și bulgarilor care au plecat spre alte zări, evident mai scumpe, să-și ducă traiul?

Pentru România, fenomenul emigrării are dimensiunea siriană, considerată o catastrofă produsă de un război pustiitor. Motivația plecării celor peste trei milioane de români este în primul rând economică, sărăcia cuprinzând sub aripa ei hidoasă o treime din populație, un alt „record” înregistrat în „Grădina Maicii Domnului”. Pandemia acentuează trăsăturile statului sărăcit prin proastă administrare. Deciziile economice promise în pachetul post-criză, încă nepubicat, pot să cosmetizeze realitatea dură a inegalităților sociale? Subiectul este din start respins, prioritatea care s-ar impune a fi acordată componentei sociale fiind anulată cu motivația lipsei resurselor.

Ori, resursele pot fi suplimetate prin politici fiscale mai extinse, teza ,,taxelor și impozitelor apăsătoare” fiind promovată cu ardoare de patronat și breslele liberale, pentru care impozitul progresiv ar fi o blasfemie. La fel, luarea în evidență, prin declarații de venituri , a întregii populații pentru fiscalizare este considerată de vocile populismului anarhic o acțiune antidemocratică, dictatorială, de limitare a libertății individuale. Această identificare ar fi și baza pentru a clarifica numeric populația real vulnerabilă.

Dacă guvernul nu are resurse pentru a aplica prevederile legale de dublare a alocațiilor pentru copii și de creștere asumată prin bugetul pe 2020 a punctului de pensie cu 40 la sută, te întrebi totuși  ce măsuri are în vedere echipa Orban pentru a diminua flagelul sărăciei, obiectiv prioritar declarat la preluarea puterii în 2019? Nu sunt date exacte pentru impactul unor asemenea creșteri; când sunt evaluate de Consiliul Fiscal, ele se traduc prin „deficit excesiv”, când sunt respinse de Orban, cheltuielile sociale suplimentare devin ,,nesustenabile”. Dar „socotelile” sunt în ambele situații prezentate separat, într-un buget „congelat” la venituri și repartiții. Nu există nici cel mai mic efort de suplimentări de venituri și nici de alte repartizări. Dacă nu s-ar volatiliza 2,3 % din PIB prin transferuri transfrontaliere de profit, ar exista  5,5 miliarde de euro în plus la buget. Cheltuielile de apărare sunt sacrosante iar evaziunea fiscală a devenit un front uitat de luptă pentru fisc. 

În luna mai 2020 erau 1,1 milioane șomeri dar  impactul nu era încă evaluat și prin prisma dinamicii sărăciei, care pleacă de la procentul de 35,7 %, din populație, cu 4,9 milioane de  candidați la bugetele administrate de Ministerul Muncii. Înainte de a trece la schițarea oricărui program economic, decidenții ar trebui să aibă ca lectură obligatorie Raportul social al Institutului de Cercetăti pentru Calitatea Vieții 2020, cu subtitlul edificator Recurs la reflecție asupra trebuințelor esențiale.

Este un pachet de 22 de studii academice care evaluează și propun direcții  de acțiune care pleacă de la starea indusă în viața social economică de SARS-Co V 2. Virusul lecturii nu pare să-i fi molipsit încă pe locatarii din Palatul Victoria, deși, revenind la informațiile EUROSTAT,  cititul are prețul cel mai mic în România. Fiind așa ieftin accesul la cultură, unii cred că nici nu trebuie să mai pui preț pe munca intelectuală.
 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de