x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale România după aderarea la UE – poate fi creşterea economică una durabilă? (I)

România după aderarea la UE – poate fi creşterea economică una durabilă? (I)

de Daniel Daianu    |    28 Mai 2008   •   00:00

Textul de mai jos este un rezumat al dezbaterii ce a avut loc la Bruxelles, în 13 mai a.c., la “Friends of Europe”/FoE (unul dintre cele mai reputate centre de dezbateri din Europa).

Textul de mai jos este un rezumat al dezbaterii ce a avut loc la Bruxelles, în 13 mai a.c., la “Friends of Europe”/FoE (unul dintre cele mai reputate centre de dezbateri din Europa). Textul, redactat de către echipa FoE, poate fi citit în versiune engleză pe site-ul Centrului. România a aderat la UE în ianuarie 2007. Nu este deci surprinzător faptul că cetăţenii UE nu cunosc încă foarte multe despre România. Dacă întrebi un cetăţean european cu ce ar asocia economia României, cel mai probabil răspuns este “corupţie”. Există însă o caracteristică a economiei româneşti care este mai puţin cunoscută. Este vorba despre creşterea economică ridicată. PIB-ul României a crescut în medie cu aproape 6% în ultimul deceniu, iar previziunile arată că pînă în 2010 media anuală va fi similară. Investiţiile străine directe (ISD) sînt de asemenea din ce în ce mai mari. ISD au fost cu 40% mai ridicate în primele două luni ale anului 2008 în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2007, a declarat Gilles Merritt,

Secretarul General al organizaţiei Friends of Europe, în introducerea pe care a făcut-o la Biblioteca Solvay din Bruxelles în cadrul mesei rotunde ce a dezbătut situaţia economiei româneşti după aderare.

De ce investesc firmele în România? Fostul ministru de Finanţe al României, Daniel Dăianu, membru al Comisiei de Bugete din cadrul Parlamentului European, a afirmat că, o dată cu introducerea cotei unice de impozitare, birocraţia s-a redus în România. Totuşi, domnia sa crede că investorii majori sînt atraşi şi de alţi factori în afară de cota unică de 16%. În opinia sa, între factorii care explică atractivitatea României sînt buna calificare a forţei de muncă şi diferenţiale de cost, încă, considerabile.

Producătorul de maşini Ford a cumpărat în martie 2008 de la Guvernul României 72% din Automobile Craiova şi a anunţat că va investi în jur de 675 mil. euro pentru a echipa fabrica de la Craiova, oraş situat la sud-vest de Bucureşti, cu tehnologie de ultimă generaţie. Se aşteaptă crearea a 3.900-7.000 de locuri de muncă şi este probabil ca investiţia să genereze angajări indirecte de patru-cinci ori mai mari. Lyle Watters, Directorul Departamentului Strategie de Afaceri al Ford la nivel european, a afirmat că România va deveni centrul producţiei europene al firmei, pe picior de egalitate cu uzinele din Belgia, Germania, Spania sau Marea Britanie. 90% din producţia din România va fi exportată în alte ţări ale UE şi nu numai. Domnia sa a mai declarat că pentru Ford cota unică de impozitare nu a reprezentat un factor semnificativ în luarea deciziei de a investi. Factorii principali au fost aderarea României la UE, forţa de muncă motivată şi calificată, precum şi existenţa unei reţele dezvoltate de transport

feroviar şi maritim. Dl Watters s-a arătat optimist în legătură cu evoluţia economică a României. 

Grupul austriac Erste Bank a achiziţionat Banca Comercială Română (BCR) în decembrie 2006. Manfred Wimmer, Preşedintele BCR, a afirmat că “nu am ales această investiţie datorită cotei unice de impozitare, ci pentru că România este apropiată geografic de Austria. România a fost şi rămîne o economie cu o creştere economică rapidă”. În plus, la momentul realizarii investiţiei, nivelul serviciilor bancare era foarte redus, fapt ce a transformat BCR într-o oportunitate foarte atractivă pentru Erste. Domnia sa a mai menţionat că, deşi actuala criză financiară afectează ţări precum Statele Unite ale Americii, Franţa, Germania sau Anglia, este convins că România ca şi alte ţări est-europene vor rezista mai bine la efectele crizei. În opinia sa, “rezultatele de la începutul acestui an par să dovedească acest lucru”. 

Pentru Daniel Dăianu corupţia este un factor care deteriorează semnificativ imaginea României, dar afirmă că realitatea este mai complexă. ”Faptul că firme multinaţionale precum Ford sau Nokia investesc sume importante în România ar trebui să dea de gîndit asupra unor raţionamente de tip binar”. În opinia sa, “persoanele vinovate sînt cele ce trebuie urmărite pentru faptele de corupţie şi nu judecată o ţară întreagă, pentru că acest lucru este injust”. Adrian Aupperle, Associate Advocacy Officer în cadrul organizaţiei Transparency International (TI), a spus că TI nu acuză de fapte de corupţie ţări, firme sau persoane. TI face doar recomandări cu privire la modul în care legislaţia ar trebui să fie modificată pentru a reduce faptele de corupţie. El a încurajat ideea ca firmele şi Guvernul să fie exemple de integritate.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea imaginii României, Dominic Bruynseels (care va prelua funcţia de Preşedinte al BCR ocupată în prezent de Dl Wimmer) a afirmat că “primul lucru pe care îl putem face este să fim foarte profitabili, aratînd astfel că în România există un mediu prielnic pentru afaceri”. Al doilea lucru ar fi utilizarea fondurilor europene, domeniu în care există o lipsă de informaţie.

×
Subiecte în articol: editorial romania româniei