x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România după aderarea la UE – poate fi creşterea economică una durabilă? (II)

0
Autor: Daniel Daianu 04 Iun 2008 - 00:00

Textul de mai jos este un rezumat al dezbaterii ce a avut loc la Bru­xelles, în 13 mai a.c., la “Friends of Europe”/FoE (unul dintre cele mai reputate centre de dezbateri din Europa)

Textul de mai jos este un rezumat al dezbaterii ce a avut loc la Bru­xelles, în 13 mai a.c., la “Friends of Europe”/FoE (unul dintre cele mai reputate centre de dezbateri din Europa). Textul, redactat de către echipa FoE, poate fi citit în versiune engleză pe site-ul centrului.


Directorul general al companiei de IT – Siveco România, Irina Socol, a menţionat premiul de e-learning acordat de Naţiunile Unite şi cel oferit de Comisia Europeană pentru e-guvern ca exemple ce pun în lumină tipul de acţiuni prin care se poate schimba în bine imaginea României. Pentru dna Socol, dezvoltarea firmei Siveco – care îşi desfăşoară activitatea în domeniul aplicaţiilor software – este un semn bun pentru România. “În jur de 6 mld. euro vor fi cheltuiţi în 2008 de Guvernul român în informatică (70% din sumă) şi în comunicaţii (30% din sumă), pentru o populaţie de 22 milioane de locuitori. Croaţia cheltuie în acelaşi domeniu 6 mld. euro pentru o populaţie de 4 mili­oane, deci proporţional mult mai mult decît România. Oportunităţile de dezvoltare în acest sector sînt imense, a mai afirmat dna Socol.


Analişti din diverse bănci europene au atras atenţia asupra deficitului extern foarte ridicat şi au prezis perioade dificile pentru economia românească, dar acestea nu s-au adeverit. În ceea ce pri­veşte inflaţia ridicată, Daniel Dă­ianu nu consideră că principala cau­ză a acesteia este politica monetară laxă, factorii de tip cost-push fiind la originea puseului din ultimul an. Pe de altă parte, situaţia economică concretă nu trebuie văzută ca un semn că România îşi poate permite deficite bugetare mai mari. Domnia-sa contrastează rata de creştere scăzută din Europa de Vest cu cea ridicată din ţările est-europene, adăugînd că o inflaţie mai ridicată însoţeşte creşterea economică în economiile emergente. Dl Dăianu consideră că este necesară o reevaluare a criteriilor de la Maastricht (criteriul cu privire la inflaţie impune ca aceasta să nu fie cu mai mult de 1,5% peste nivelul celor mai performante trei ţări din Uniunea Europeană). Lau­rian Lungu, de la Macroanalitica (care realizează studii de cercetare asupra economiei româneşti), a afirmat că nu crede că economia se “supraîncălzeşte”, deoarece creşterea salariilor (+13% între 2003 şi 2007) duce la creşterea consumului (+10% între 2003 şi 2007).


Comisia Europeană este cea care controlează respectarea criteriilor de la Maastricht. Elena Flores Gual, director responsabil de economiile statelor membre în cadrul Directoratului General pentru Afaceri Economice şi Financiare, a vorbit despre tranziţia de succes a României spre o economie de piaţă, dar a evidenţiat în acelaşi timp îngrijorarea Comisiei Europene în legătură cu abordarea de tip “stop and go” a reformelor. În opinia sa, “cea mai mare provocare este aceea ca procesul de prindere din urmă a celorlalte economii europene să fie unul durabil”. Domnia-sa a mai adăugat că este adevărat că salariile cresc mai repede în România decît în alte ţări şi, dat fiind că dinamica producti­vităţii nu este frecvent adecvată, starea economiei se poate deteriora. Dna Flores Gual a mai subliniat că ar dori ca bugetul României să fie realizat pe o bază multianuală şi să se evite mărirea cheltuielilor bugetare atunci cînd veniturile nu cresc în mod corespunzător. În opinia sa, cheltuielile ar trebui să se concentreze pe domeniile care permit o creştere economică durabilă. Aceasta ar putea însemna, spre exemplu, mai puţini bani alocaţi pentru mărirea salariilor (mai ales cînd productivitatea nu creşte) şi fonduri mai numeroase pentru îmbunătăţirea infrastructurilor, cum ar fi drumurile.


Dezbaterea a abordat de asemenea subiectul zonei euro. Nu se aşteaptă ca România să se ală­ture acestei zone în viitorul apropiat. Pentru dl Watters, deşi statutul de membru al zonei euro are efecte pozitive atunci cînd condiţiile necesare sînt îndeplinite, acest lucru nu ar fi esenţial pentru România pe termen scurt şi nici pentru firma Ford. La rîndul său, dl Wimmers a sfătuit România să nu se grăbeas­că, evidenţiind faptul că economia sa nu este la fel de diversificată ca aceea a Germaniei, Franţei sau Ita­liei. El a mai adăugat că, în acest moment, cu România în afara zonei euro, este mult mai simplu de rea­lizat “o aterizare uşoară” pentru economia românească decît în cadrul rigid al zonei euro.


“Sînt multe de făcut în dome­niul infrastructurii”, a afirmat dl Watters, mai ales în domeniul transportului rutier. Daniel Dăianu este de aceeaşi părere şi spune că “trebuie găsită o soluţie pentru a reconcilia investiţiile masive în infrastructură, care reprezintă o necesitate, cu nevoia de a nu scăpa de sub control inflaţia. Este o mare dilemă şi soluţia nu este simplă”. În opinia sa, marile proiecte de investiţii nu pot fi amînate, pentru că, “dacă nu putem să concurăm în domeniul telecomunicaţiilor şi al infrastructurilor rutiere, atunci ţara poate pierde în competiţia globală”.

Citeşte mai multe despre:   editorial,   romania

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de