x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

România yacht contra România ulei, făină, sare

0
Autor: Lucian Avramescu 22 Aug 2011 - 21:00
România yacht contra România ulei, făină, sare


Ulita de sat in Neamt. Un barbat octogenar, subtire si straveziu, tine in mainile carora nu le poate stapani tremurul o punga din plastic. Cineva il chestioneaza despre democratie, despre vot, limbaj abstract caruia nu-i prinde intelesul, altcineva il filmeaza. Este evident stanjenit si speriat. Mai mult speriat. Spune ca are in punga ulei, faina si sare. Da, sare. Gandul ca i-ar putea fi confiscata punga e singurul care-l chinuie. Ar vrea sa fuga, priveste gol in stanga si dreapta, dar gleznele nu-l mai ajuta. Ati fost luat cu masina de acasa, ce semnificatie are pentru dumnea­voastra democratia, vi s-a sugerat pe cine sa...? Ce sa raspunda? Democratia e punga cu ulei si sare. Daca alegerile ar cadea lunar, daca democratia ar fi menstruala, ai mai putea respira. Barbatul e haituit. Chipul lui a filtrat in ani doar linii strambe, semne ale necazurilor indurate. Desenul alb al fetei si apa alba a vremii. Timpul n-a lasat, in sedimentari succesive, urma vreunei intalniri cu bunastarea, cu fericirea, cu norocul pe chipul acestui om. As vrea sa le strig celor care-l intervieveaza sa-l lase in pace. In fond, quod erat demonstrandum. Gata.

Saptamana trecuta, cele doua te­le­­viziuni de stiri care mai cuteaza sa puna intrebari suparatoare gran­gu­ri­lor puterii au tinut-o lant cu nu stiu ce rochie a madamei Udrea, ministresa de e sefa primului ministru. Rochia, care costa cat un autoturism nou, a fost purtata la o banala conferinta de presa. Toalele de firma si de huzur ale doamnei Udrea nu-s o surpriza pentru nimeni si cu toate astea rochia respectiva, asezata de cataloage la pretul de 14 mii de lire sterline, a starnit chiar si interesul, ironic-amuzat, al presei americane.

Baudelaire, marele poet francez, creiona acid intr-un poem-pamflet o nulitate a vremii lui, un barbat care, 'intemnitat in haine nou-noute', isi etala 'magnifica imbecilitate'. 'Mi se paru, mai adauga scarbit poetul, ca insumeaza intregul spirit al Frantei.' Valeu! Nu, la noi, lucrurile sunt mai asezate. Ministresa cu pricina, in mainile careia stau banii dezvoltarii Romaniei (i-a fost confectionat chiar si un mi­nis­ter care cuprinde aceasta ame­ti­toa­re formula), nu poate fi banuita de imbecilitate si cu atat mai putin de o 'magnifica imbecilitate'. E o fe­me­ie orientata, careia i-a suras, nu ca acelui taran din Neamt, norocul. Norocul ei s-a chemat, asa cum a declarat-o fara ezitare, Traian Ba­ses­cu. Intrebarea daca si-a cumparat singura rochia, daca i-a facut-o cadou sotul Cocos, e falsa, fara substanta si insulta adevarul. Rochia i-a fost cumparata de domnul Basescu.

E un adevar limpede ca lumina zilelor fara turbulente. As zice chiar ca domnul Basescu i-a cumparat si posetele, si pantofii, si hotelurile, si vilele si limuzinele. Merg mai departe, amintind parcarile familiei Cocos din Capitala pastorita de acelasi entuziast protector, spunand ca si izmenele bogatului sot sunt cumparate tot prin sarguinta domnului Basescu. Cine a dat atata putere acestei femei care vantura azi bani cu lopata si cu excavatorul? Secretul implinirii financiare cu asupra de masura a doamnei Udrea se cheama Traian Basescu. Tot domnul Basescu o imbraca si pe Roberta Anastase si pe Anca Boagiu si-l intoleste pe Adriean Videanu.

El l-a facut om pe Flutur (om e un fel de a zice!) si a dat o protectie obrazniciei fara seaman etalate de Pinalti sau Hoara, care urca si ei ametitor, din nimic, pe culmile averii. Domnul Basescu i-a facut oameni grosi la punga pe multi. Le-a uns oame cu papornite doldora de bani (posetele de firma sunt neincapatoare) pe multe din cele care i s-au dovedit de folos si i-au ramas fidele. Cum sa nu pupe mana unui asemenea om? E normal sa-i pupe nu doar mana, ci si chelia, pantoful, nasturele de la bracinari. Mai stramb, mai nasol era sa zic, mai oropsita la noroc e Romania. Rasul unora e plansul altora. Dar iata ca vine clipa cand si ei, amaratii, sunt rasplatiti.

Primesc sare, primesc chiar si o punga cu malai. Cine-ti mai da azi ceva? Si ei trebuie sa-i ramana datori binefacatorului din Deal. Si ei, iata, in clipe grele trebuie sa pupe mana care ieri le-a gadilat jugulara. Mai sunt, fireste, si nemernici care l-au tradat pe marele binefacator. Nu-i normal, conform unor criterii scrise in cartea sfanta a Mafiei, ca acestia, putini e drept, care au uitat cine i-a facut mari, sa plateasca, sa fie mangaiati cu catuse la incheieturi si apoi dezlegati pentru buna purtare si juraminte reinnoite de supunere?

Au fost, inteleg, niste exercitii electorale de poligon, trageri pentru reglarea tirului prin Neamt si Baia Mare. Scor egal. Imi amintesc dis­cu­tia plina de invataminte dintr-o seara recenta, cu un fost ministru, actualmente in serviciul lui Zeus. Avem, zice el, atins usor de licoarea din care nu inceta sa soarba, trei retete pentru castigarea alegerilor. Prima e softul. Cum a fost – intreb eu – cu discutia aia cu 'mai Viorica (Hrebenciuc), nu mai numara mai baiatule, ca numaram noi! Hai la o sampanie, ca te chinui degeaba'. Vorbea Videanu. Are vreo anexa nestiuta convorbirea aia in bascalie? Are, zice hatru omul puterii. 'Daca tu vii, mai Viorica, cu 10.000 de voturi in plus, eu vin in minutul urmator cu 20.000, daca tu aduci 100.000, eu sar peste tine cu 200.000. Asta e continuarea!' Rade. Eu am ametit si uit sa-l mai intreb care-s celelalte doua secrete pentru furtul alegerilor viitoare.

Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de