Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De teflon. Si bormasini. Chiar si chintale de ulei. De floare si de palmier. Pentru ca s-au imbulzit la toate deschiderile de hypermarket-uri. Dat fiind ca Superman si omologii sai contemporani au salvat euro la un sprit pana la zi, vor mai avea. De toate. Viitorul suna bine. Depinde numai de imaginatia negustorilor. Stam sub umbrela lor protectoare. Pana la alegeri, e timp de umplut camarile, boxele din subsoluri si bucatariile de vara. S-ar putea sa bage joagare si baroase. Sau creioane de tensiune la superoferta. De ce nu, prize de 380 fara impamantare si becuri bio. Romanii se trag din Decebal si Traian. Locuiesc in spatiul carpato-danubiano-pontic. Au munte, mare, deal si ses. Sunt oameni primitori. Si au femei frumoase. Oameni si femei. Impreuna sunt un popor crestin, pasnic si gospodar. Gatesc gras si beau vinul cu sifon. Dar nimeni si nimic nu le invinge instinctul animalic.
Filmata din elicopter, in zi de pomeni, Romania pare Medusa. O capatana mare cu multi serpi in par. Cam asa arata, de sus, distribuirea geografica a cozilor. Zace latenta-n poporul suveran voluptatea gheseftului. Disperarea de a nu rata oportunitatea. Uneori, din ce in ce mai des in ultima vreme, vulcanul pomanagelii erupe cu presiune. Iar dezumanizarea semenilor se expune in toata splendoarea ei hada. Fie ca imparte popa ceva, fie ca se popularizeaza electoral primarul. Fie ca-i gratis (ca la moaste de succes si apa sfintita la butoi ori la sarmale si fasole cu ciolan), fie ca pare mai ieftin. In comparatie cu ce? Nu se stie care-i nivelul de raportare. Dar nici nu conteaza.
Cultura de mall hraneste un soi de instinct straniu al supravietuirii. Ai, n-ai nevoie, te bagi in gramada (dez)organizata. Ca sa prinzi. Nu conteaza ce si nici daca-ti face trebuinta. Nici macar daca se da neaparat ceva. Doar n-o sa fii tu fraierul care da cu piciorul sansei. Sansa sa ce? Nu stii exact, chiar nu mai are vreo importanta. Esti nebun? Cum sa privesti de pe margine buluceala cand poti sa te bagi? Te bati pentru locul tau in fata. Il zgirii sau ii pui piedica oponentului.
Bagi siret cotu-n plexul adversarului si te insinuezi. Vii pe turnanta, bati inaintasul pe omoplatul din dreapta si, cand se intoarce, o tai la aspiratie prin stanga lui. Dupa aia, privesti superior peste umar. In spatele tau, coada iti da o senzatie de invingator. Spiritul olimpic nu mai exista. Cultura cozii iti cere sa fii neaparat primul. Locul doi nu conteaza. Tu ai ajuns acolo, in varf, fraierii asteapta miracolul. Coada-i sfanta. Deci sa se smereasca. Sa stranga din dinti. Sa le plesneasca tamplele de furie. Sa evite la limita atacul cerebral. Sa joace de pe un picior pe altul. Sa se tina. Sa-ndure pana-i ajunge randul. Si sa urle de fericire cand li se intampla.
Doar la aparat drepturile nu e niciodata coada. Pentru ca 'nu se poate'. Pentru ca 'astia fac ce vor'. Pentru ca 'nu mai au nici o limita'. Pentru ca 'oricum nu se rezolva nimic'. Pentru ca 'toti sunt la fel'. Si mai ales pentru ca 'ne dau'...
