x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Românul mediu şi viciile lui inflaţioniste

0
Autor: Adrian Vasilescu 01 Feb 2010 - 00:00

La noi, în 2009, puterea de cumpărare a continuat să crească mult mai încet decât în majoritatea ţărilor europene. În medie. Numai că mediile, care sunt artificii aritmetice, oricât ar fi ele de ponderate în calculul ratei inflaţiei, pot fi înşelătoare. Şi, în speţă, chiar sunt.



Ce este inflaţia? Definiţia e simplă şi fără echivoc: creşterea generalizată a preţurilor de consum. Dacă o analizăm în litera ei, vom trage concluzia că media ponderată de 4,7%, cât a fost rata inflaţiei în România în 2009, exprimă o creştere cu aproape cinci procente a preţurilor de consum. Desigur, a tuturor preţurilor.

Un indice cantitativ, dar nu şi calitativ. Aşa că se impune şi o altă interpretare a definiţiei inflaţiei, în spiritul ei. Scăzând, mai întâi, din 4,7%, 1,9 puncte procentuale: influenţa scumpirii ţigărilor în 2009. Cât mai rămâne? Doar 2,8%. Să mai scădem şi 0,9 puncte procentuale, influenţa scumpirii combustibililor. Şi obţinem 1,9%. Iar dacă scădem, în continuare, influenţa scumpirilor la telefoane şi medicamente, coborâm în jur de 1%.

Să adunăm: ţigări + combustibili + telefoane + medicamente. Patru poziţii în coşul de consum, între mii de poziţii, reprezentând bunuri şi servicii; aceste patru poziţii au spart bugetele de familii şi au încărcat nota inflaţiei. În timp ce, în 12 luni din 2009, toată lista alimentelor pe care le cumpără românii, în întreaga ţară, s-a scumpit doar cu 0,38%.

Desigur, am în vedere scumpirile în medie. Şi dacă tot vorbim despre rate medii, despre consumuri medii, să punem în evidenţă încă o categorie statistică: românul mediu. Pentru a-i evidenţia trei vicii şi consecinţa lor dramatică. Aşadar, să numărăm: 1) fumează mult; ponderea ţigărilor în coşul de consum egalează pâinea, cu aproape 500 de puncte dintr-un total de 10.000, iar scumpirea lor cu 38,6% domină copios topul inflaţiei; 2) se plimbă ziua şi noaptea cu maşina; aşa că, dincolo de sufocarea circulaţiei rutiere, prin scumpirea combustibililor a încărcat nota inflaţiei cu 13,7%; 3) vorbeşte la telefon în neştire; şi cum nu numai ţigările, ci şi telefoanele egalează ponderea pâinii în coşul de consum, scumpirea lună de lună a convorbirilor telefonice a dăunat grav inflaţiei; 4) iar cele trei vicii, împreună, au dăunat grav sănătăţii; românul mediu a contactat boli costisitoare, fapt ce a scumpit medicamentele.

Vicii sunt în toată lumea şi, pretutindeni, ele sunt costisitoare. Nu cumva însă noi am luat-o razna?
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de