x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Rovana "parfumează" gazele de şist

9
Autor: Petru Calapodescu 07 Mai 2013 - 15:26
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, altminteri un personaj agreabil, a avut o ieşire la televizor prin care a pus un jenant şi mare semn de întrebare asupra capacităţii românilor de a înţelege nişte lucruri elementare. Este vorba despre mult disputata chestiune a gazelor de şist, care, de vreo doi ani, a inflamat opinia publică. Mai ales că guvernanţii s-au tot bâlbâit şi şi-au schimbat poziţia într-un ritm inadmisibil. Ministresa a anunţat că a dat avizul pentru ca Chevron să treacă la explorarea perimetrelor, dar că asta nu înseamnă şi exploatarea, care ar putea surveni peste 5 ani, dacă va fi aprobată. Rovana Plumb pare să-şi aducă aminte că a condus fabrica de cosmetice Miraj şi caută să "parfumeze" o afacere care nu miroase prea bine. Hai să nu ne amăgim, ar cheltui Chevron cu explorarea, dacă n-ar avea certitudinea că-i va fi avizată şi exploatarea?!

Dacă în iarna lui 2012 USL vitupera, inclusiv în cadrul moţiunii de cenzură, guvernul de atunci pentru faptul că dăduse companiei americane Chevron acorduri de concesiune în Moldova şi Dobrogea, după preluarea puterii şi-a retuşat radical optica. Macazul a fost schimbat mai ales după ce fostul ambasador Mark Gitenstein şi-a băgat şi aici nasul, cerând explicaţii echipei Ponta-1 pentru instituirea unui moratoriu până la finalizarea studiilor europene privind exploatarea gazelor de şist, ca şi după ce, cu mare tam-tam ex-generalul american Wesley Clark, clar cointeresat în domeniu, a fost anunţat drept consilier al premierului. Traian Băsescu e de asemenea fan înfocat al frângerii plăcilor, care, ştie el sigur, "nu prezintă riscuri serioase". Dar de care?

În Europa, nu s-a ajuns la un punct de vedere unitar, la o legislaţie comună. Parlamentul European şi CE au pasat ţărilor decizia, cerând totuşi o atenţie sporită la eliberarea avizelor chiar şi numai de explorare. Unele state (Marea Britanie, Polonia) agreează exploatarea, altele (Franţa, Bulgaria) au instituit însă un moratoriu categoric. Experienţa americană nu e nici ea generalizabilă şi pe deplin convingătoare. La imensitatea teritoriului de peste Atlantic, exploatările, aflate la mari distanţe faţă de localităţi, nu pun aceleaşi probleme ca în România, dar chiar şi acolo, cu toate avantajele economice, a fost afectată pânza de apă freatică, iar oamenii s-au pomenit că-şi pot fierbe supa la flacăra robinetului de apă prin care le veneau gaze în casă. Care-i situaţia în România? În Moldova, se ştie, au avut loc proteste de masă mai mult decât încinse. Pe parcurs, însă, unii dintre liderii manifestaţiilor (oficiali locali, primari, preoţi) au dat-o cotită, gurile rele afirmând că şi în urma unui lobby... stimulativ, de la persoană la persoană, exercitat de Chevron. Oamenii de rând, însă, nu sunt atât de uşor de prostit, întrebând ce se va întâmpla după epuizarea apei freatice (şi aşa epuizată vara, când fântânile sunt sleite, iar animalele mor de sete), sau care vor fi consecinţele fracturării hidraulice într-o zonă cu seismicitate oricum ridicată, Vrancea fiind alături. Răspunsuri n-au primit. Cum n-au primit nici dobrogenii, care, mai ales în zona litorală, nu ştiu ce urmări asupra turismului va avea exploatarea. Scandalul s-a extins şi la Oradea, unde, susţin specialiştii, tehnologia fracturării va duce la moartea celebrelor Băi Felix.

Contenciosul e mult prea complex şi însemnat, mai ales pentru viitorime, pentru a fi închis cu superficialitate, fără o analiză multidisciplinară angajantă clar. Guvernanţii au aruncat pe piaţă argumentul populist că astfel România ar dobândi independenţă energetică şi n-am mai plăti ruşilor de la Gazprom preţuri exorbitante. Pardon! Gazele de şist exploatate n-ar fi proprietatea statului român, care ar trebui să le cumpere de la cel care are concesiunea exploatării, Chevron, evident - tot la preţul pieţei.Iar ca "bonus", riscurile ecologice majore şi evidente. Implicaţiile nu doar economice ale acestei probleme sunt uriaşe. Înclin să cred că nici un guvern, indiferent culoarea, nu are dreptul să ia decizia ca asupra unui punct oarecare de pe ordinea de zi a şedinţei. Populaţia poate şi trebuie să fie consultată. Inclusiv printr-un referendum naţional, bine organizat, iar nu încropit, parcă deliberat ca să nu fie validat, după cum zic gurile rele, aşa cum a fost cel din judeţul Constanţa...


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de