x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Să ajutăm la greu Germania

0
Autor: Ionuț Bălan 22 Mai 2013 - 13:42
Scriam într-un editorial recent că economia poate să crească atunci când se acumulează mai multă valoare adăugată, dar şi când PIB-ul nominal se ajustează cu un indice de preţ (un deflator) mai redus. Iar atunci când economia subterană se măreşte, pentru că tot mai mulţi consumatori se feresc din calea impozitelor, deflatorul se micşorează pentru că e mai puţin încărcat cu taxe. Deci, practic, economia din România creşte pe seama scăderii colectării la buget. Din păcate însă, atunci când se strâng mai puţine taxe, nu se plătesc datoriile către furnizori şi vine FMI să-i spună Guvernului să reducă arieratele.

Dar chiar aşa: Dacă România realizează privatizările cerute de FMI, însă nu-şi micşorează semnificativ arieratele, va încheia o nouă înţelegere cu Fondul? Probabil că da. Arieratele sunt o formă de deficit bugetar. Adică, Executivul spune că reduce deficitul, dar îl ascunde în bilanţul unor companii pe care apoi le privatizează. Fireşte că e o strategie urâtă, dar, după privatizare, arieratele dispar, aşa cum cere FMI.

Să revenim acum la creşterea economică pentru că şi aici există controverse. Pe când noi înregistram o creştere de 1,3%, economia germană scădea cu 0,3%. Cu alte cuvinte, deşi, până de curând, a fost rău în România, acum e bine. Ceea ce semnalează că Germania poate învăţa de la noi cum să-şi administreze economia pentru a creşte. Iar cu această ocazie ar trebui chestionaţi analiştii dacă factorii exogeni mai influenţează secvenţa economică.

E limpede că nemţii merită să fie ajutaţi de români când trec printr-un moment greu. Singurul lucru de neînţeles e dacă o ducem atât de bine, de ce le cerem bani, şi nu le dăm noi?

Alte întrebări pe care le-am adresat analiştilor, dar care au fost pur şi simplu ignorate sunt următoarele:

1. În situaţia în care inflaţia la consumator urmează să scadă potrivit declaraţiilor oficiale şi ştiut fiind modul în care se calculeaza Indicele Preţurilor de Consum şi deflatorul PIB, în ce condiţii credeţi că deflatorul PIB poate atinge valori inferioare inflaţiei la consumator?
 
2. În circumstanţele în care inflaţia la consumator se va reduce pe exerciţiul curent, consideraţi că faţă de perioadele anterioare formarea brută de capital va juca un rol mai important?
 
3. Dacă deflatorul PIB va avea o evoluţie mai bună, va fi mai mic decât inflaţia la consumator, şi se va înregistra creştere economică, consideraţi că vom asista la o creştere a lichidităţii în sistemul financiar-bancar?

Ca o notă de subsol merită subliniat faptul că arierate au mai toate economiile lumii, însă nicăieri nu constituie o practică uzuală de a se ascunde deficitele. Arieratele nu fac subiectul vreunei teorii, dar poate că acesta va fi aportul României la dezvoltarea ştiinţei economice. Mai ales că avem tradiţie: în aprilie 1933 s-au emis „Bonurile de impozite 4%” pentru lichidarea datoriilor arierate ale statului. 


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de