x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Să continue sau nu externalizările in energie?

0
Autor: Ilie Serbanescu 09 Oct 2007 - 00:00
Prima şi cea mai importantă problemă ce trebuie rezolvată in privinţa viitorului energetic al ţării o constituie soarta unităţilor energetice care au scăpat pănă acum de furia privatizărilor fără noimă. Dezincăpuşarea lor ca argument pentru privatizare reprezintă mai degrabă o diversiune. Un stat responsabil putea să elimine el insuşi căpuşele care parazitau unităţile energetice respective, nu trebuia pentru aceasta să-şi cedeze controlul către structuri străine. Caracterul subţirel şi in fond capitulard al unei asemenea argumentări este probat de faptul că, aproape in totalitate, unităţile energetice scoase la vănzare de către stat nici măcar n-au fost privatizate, ci transferate in proprietatea unor alte state (austriac, francez, italian, ceh). Cu alte cuvinte, alte state pot să gestioneze exploatările de resurse şi distribuţiile de energeie romăneşti, dar statul romăn nu! O aiureală in toată regula!


Despre eşecul lamentabil al acestor transferuri de proprietate de la statul romăn către alte state vorbesc faptele. Contrar căntărilor despre avantajele "privatizării", n-au venit in sectorul energetic nici investiţiile despre care se tot bătea monedă şi nici tarifele pentru consumatori n-au scăzut, ba chiar au crescut! Se spune că statul ar fi incasat mai multe impozite, dar, dacă se fac socoteli pe impozite, atunci este de spus că nimeni n-a calculat de fapt căt s-a incasat in minus la impozitele pe forţa de muncă (intrucăt aceasta a fost masiv restructurată pentru eficientizare) prin comparaţie cu ceea ce s-a incasat in plus la TVA şi eventual la impozitul pe profit. Eventual, pentru că iarăşi nimeni n-a calculat căt profit nu a fost de fapt impozitat, din cauza transferurilor anteimpozitare sub diferite forme in străinătate. Căt priveşte siguranţa sistemului energetic, aceasta mai degrabă a scăzut decăt a crescut, cel puţin judecănd după numărul, mereu crescănd, de pene in aprovizionare. Mai pe scurt, avantaje doar pentru companiile străine, dar nici un avantaj pentru statul romăn sau pentru consumatorii romăni.


Aşa că externalizările in sistemul energetic ar trebui să fie sistate, indiferent dacă unităţile energetice din producţie sau distribuţie rămase incă in măna statului vor fi lăsate in forma organizatorică actuală sau, dimpotrivă, vor fi reorganizate (cum ar implica infinţarea unei societăţi naţionale energetice, potrivit propunerii făcute de guvern). Să rămănă, in mod firesc, larg deschise uşile investitorilor străini pentru plasamente "de la zero", indeosebi in domeniul producţiei! Să vină căt mai multe investiţii, dar nu la de-a gata, dacă, aşa cum spun, atăţia şi atăţia investitori ard de nerăbdare să se implice in energetică, indeosebi in producţia de energie, din Romănia!


De asemenea, să existe toată deschiderea faţă de participaţii străine minoritare, faţă de privatizări parţiale pe bursă, dar trebuie respinse din principiu privatizările cu investitori strategi, cărora să li se ecedeze controlul! In domeniul strategic al energiei, statul romăn trebuie să aibă părghii de decizie, nu să devină o simplă marionetă, in numele unor aiureli despre liberalizarea pieţei sau competiţia deschisă, care, cel puţin in domeniul energetic, nu sunt aplicate tocmai de către cei de prin Occident care le propovăduiesc.


Este evident că doar pentru un asemenea obiectiv mai are rost o strategie energetică, pentru că, la fel de evident, dacă se va merge pe mai departe pe exnternalizări cu investitori strategici in energie - deci pe continuarea transferului de decizie şi control către companii străine - nu va fi nevoie de nici o strategie. Şi o vor face alţii pentru ei, cu includerea pieselor deţinute in Romănia, cărora li se va atribui un anumit rol in funcţie de interesele lor, şi nu de interesele Romăniei!
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de