Să-l cred pe președinte?

E tare complicat să-l crezi pe Klaus Iohannis. Nu, nu spun că e mincinos. De fapt, dacă mă gândesc bine, nu cred că se poate spune că a mințit vreodată. Chiar nu-mi aduc aminte. Ce m-a frapat însă întotdeauna este faptul că președintele crede cu tărie doar în adevărul lui. Ca atunci când spunea că poate să fie simultan și premier, și primar, sau ca și atunci când era convins că o familie de profesori din provincie nu are șase case în proprietate din cauza ghinionului. Iar asta nu e minciună, e cel mult realitate paralelă, că tot e termenul “paralel” în vogă. 

Repet, e tare complicat să-l crezi pe Klaus Iohannis. Repet, nu spun că e mincinos. Spun doar că acum mi-e și mai greu să-l cred după ce, total neobișnuit ca timp, și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat. Iar asta face din el cel mai lung candidat pe banii statului din 1990 încoace. Ceea ce e ceva în minunata galerie a profitorilor…

Mâine, marți, la Strasbourg ar trebui să-l cred pe Klaus Iohannis. Președintele țării mele urmează să stea în fața eurodeputaților și să le spună viziunea lui - și implicit a statului român, nu? - în ceea ce privește viitorul Europei. Moment important, nu? Cu atât mai important, cu cât peste câteva luni țara al cărei președinte e Klaus Iohannis își începe pentru prima dată în istorie mandatul în fruntea Consiliului Uniunii. Istorice și isterice 6 luni ne așteaptă! Alegeri europarlamentare, finalul Brexit-ului, precampania pentru alegerile prezidențiale din România. Nu strâmbați din nas! Intenționat am amestecat temele europene cu cele românești pentru că bănuiala mea este că așa va face și președintele, mâine, la Strasbourg. Știe foarte bine (ori măcar știu consilierii lui) că, deși ține discursul la Strasbourg, el trebuie auzit în țară. Că doar e candidat, nu?

Mă aștept ca președintele Iohannis să folosească oportunitatea discursului să puncteze intern în primul rând și mai puțin european. Mizele lui, odată ce și-a anunțat candidatura, sunt pe aici, pe sub Carpați, nicidecum în Europa, unde poveștile de circulau acum vreun an și care-l propulsau în funcția ocupată astăzi de Donald Tusk sunt niște glume proaste. Mă rog, Klaus Iohannis poate le-a crezut, însă fundament real nu au avut niciodată. Că, dacă aveau, alegea și el berea băută la Bruxelles de toți liderii din Europa, în locul unei vizite pe bani publici la Pompei.

Revenind la discurs, ar trebui să-l cred pe președintele României, mâine, nu? Consilierii lui sigur au citit ultimul Eurobarometru și au sesizat că Europa, în ochii românilor, nu mai stă atât de bine. Sigur, sigur, de vină e PSD, a fost prima replică, chiar dacă modul acesta simplist de a explica scăderea nu ajută pe nimeni și nici nu explică fenomenul. Dimpotrivă! Ei bine, în Eurobarometru, există o întrebare pentru care întotdeauna răspunsurile au fost în creștere. “UE oferă românilor noi oportunități de muncă!” La ultimul sondaj, au răspuns Da cu 4 la sută mai mulți! Mai pe românește, UE e o vacă bună de muls pentru mulți români și nu cred că președintele face excepție. Ce mulge el la Strasbourg o să se bea vârtos la București.

O singură dilemă mai am pe lângă cea dacă să-l cred mâine pe Klaus Iohannis. Crede și el că UE îi oferă noi oportunități de muncă? Un nou mandat sau un nou job?