x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Să râdem împreună cu ANI

Să râdem împreună cu ANI

de Ion Cristoiu    |    18 Mai 2009   •   00:00

Spre deosebire de DNA, ANI îşi poate permite să acţioneze împotriva unor lideri PD-L şi PSD fără a-i tulbura prea tare



În aceste zile, nu e jurnal sau emisiune informativă de la care să nu afli că şapte miniştri ai Guvernului Boc sunt verificaţi de Agenţia Naţională de Integritate. Dar nu numai atât. Au fost date şi numele miniştrilor. Toate aceste informaţii şi-au primit justificarea ca fiind din surse. Ne trezim astfel faţă în faţă cu o spectaculoasă schimbare la faţă a Agenţiei Naţionale de Integritate.

Până acum, mai ceva ca o cetate inexpugnabilă, Agenţia Naţională de Integritate dă semnele unui maidan expus curiozităţii leliţelor în papuci. S-au ivit de în­da­tă sursele. S-ar presupune că presa noas­tră liberă, înnebunită să spargă seifurile cu informaţii confidenţiale, a plătit din greu oameni din interior care-i li­vrea­­ză date, nume. Mai mult, preşedintele ANI, Alexandru Macovei, până nu de­mult un tăcut, a găsit de cuviinţă să intervină în direct la talk-show-uri, să acorde ziarelor interviuri. Nu pentru a nega da­te­le ajunse în presă din surse, cum ar trebui s-o facă, potrivit legii, ditamai şeful de instituţie, ci pentru a confirma informaţiile, ba chiar şi adăugându-le altele. Cum ar fi, de exemplu, că sunt verificaţi de ANI circa 60 de foşti parlamentari şi 20 de actuali parlamentari. Astfel, Agen­ţia Naţională de Integritate, o instituţie despre care puţini îşi mai aminteau că există, graţie unei legi din 2007, ba chiar că a fost şi subiect de controversă, a de­ve­nit în aceste zile o vedetă a presei scrise şi audiovizuale de la noi.

Misterul acestei neaşteptate ieşiri din obscuritate e lesne de dezlegat dacă vom cerceta imaginea care ni se propune în legătură cu ANI.

Cea a unei instituţii care duduie din toate motoarele în lupta împotriva corupţiei. Miniştri, parlamentari, primari, consilieri judeţeni fac obiectul unor verificări pe cât de intense, pe atât de severe în ce priveşte averea dobândită în timpul mandatului.

Mai mult, dacă ar fi să credem titlurile date de ziare şi televiziuni, au intrat în vi­zo­rul ANI şapte miniştri ai Guvernului Emil Boc. Asta vrea să spună că pentru Agen­ţia Naţională de Integritate nu exis­tă pic de şovăială când e vorba de a verifica felul în care au fost dobândite averile.

Sunt luaţi în vizor chiar miniştrii celui mai puternic Guvern al României postdecembriste şi, lucru foarte important, chiar miniştrii aparţinând Partidului Li­beral Democrat, despre care cârtitorii au susţinut până acum că sunt protejaţi când vine vorba de intrat în maşina luptei anticorupţie.

În mod ciudat, cealaltă instituţie dedicată cu trup şi suflet luptei anticorupţie, DNA, nu mai e prezentă în media la intensitatea de altădată.

Agenţia Naţională de Integritate e unică în Uniunea Europeană. Crearea ei a fost propusă de Monica Macovei în strădania de a dovedi Bruxellesului cât de hotărâtă e România să lichideze corupţia. Evident, ANI a fost inclusă în monitori­zarea Uniunii Europene.

În iulie se va da publicităţii Raportul de ţară. Din datele preliminare se întrevede o nemulţumire a Uniunii Europene pentru ritmul lent al procesului anticorupţie din România.

De fiecare dată până acum, exact în perioada când experţii UE se apucau de redactarea Raportului, DNA era cuprinsă brusc de febrilitate. Poate că şi în această perioadă premergătoare unui nou raport s-ar fi intensificat activitatea DNA sub semnul tragerii pe sfoară de tip dâmboviţean a celor de la UE, dacă:
1) DNA n-ar avea deja imaginea unei instituţii pe cât de politizate, pe atât de ineficiente;
2) PSD şi PD-L n-ar alcătui coaliţia de guvernare.
În aceste condiţii, pentru a se crea ima­ginea unui spor în lupta împotriva co­rup­ţiei la nivel înalt, şmecherii de Dâm­bo­viţa şi-au amintit de existenţa ANI.
Spre deosebire de DNA, ANI îşi poate permite să acţioneze împotriva unor li­deri PD-L şi PSD fără a-i tulbura prea tare.

Potrivit legii, verificarea averilor dobândite pe parcursul mandatului poate fi şi verificarea unei banale sesizări privind un fost parlamentar şi demnitar. Aşa cum s-a văzut şi din cazul Vasile Blaga, pompoasa verificare se poate solda cu clasarea cazului produs de sesizare.

Verificatul primeşte un Certificat de bună purtare. Astfel că, odată trecut examenul raportului, toţi miniştrii care par acum pe marginea prăpastiei vor primi certificat că averile lor sunt în regulă. Se vor împuşca astfel doi iepuri dintr-o dată:
1) Tragerea pe sfoară a celor de la Bruxelles;
2) Albirea unor politicieni din PD-L şi PSD care, odată pricopsiţi cu certificat, pot susţine că nu sunt corupţi.

×
Subiecte în articol: editorial naţională integritate