x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sa traim din ce in ce mai binisor

0
14 Apr 2005 - 00:00

E limpede, pentru toata lumea, ca Alianta Dreptate si Adevar a castigat alegerile datorita unui vot negativ impotriva PSD, in special pentru imaginea de partid care-i cocoloseste la san pe parvenitii locali (stiu ca nu le place defel denumirea de baroni), dar si pentru ideile liberale si modern social-democrate ale liderilor.

Calculele au aratat ca sunt mai multi cei care au votat actuala Putere pentru ceea ce se anunta a fi decat pentru ca o duceau in cale-afara de rau pe vremea lui Adrian Nastase. Pur si simplu, isi doreau mai mult, mai precis, mai bun. Toate acestea si-au gasit reflectarea in sloganul "Sa traiti BINE!", prin care Traian Basescu le-a devenit simpatic celor indiferenti, interesant celor care nu-l aveau la inima si in cale-afara de indragit celor care, oricum, ar fi votat impotriva PSD, oricine-ar fi fost contracandidatii.

Un timp, chiar am crezut ca se poate inventa ceva pentru ca romanii sa uite de umilinta saraciei si neputintei in fata bolii, care nu poate fi tratata cu aer si bunavointa, ci cu medicamente. Scumpe. Un timp, chiar am avut sentimentul ca cineva se gandeste si la noi, cei care nu suntem alesi ai sortii si nu putem obtine, ca la un semn, tot felul de privilegii, doar pentru ca ne aflam undeva, sus, cocotati in ierarhia sociala, mijlocind relatia stat-cetatean prin propriul buzunar. Intre timp, mi-a trecut.

Si nu pentru ca mi-am pierdut rabdarea ori capacitatea de intelegere. Ci pentru ca, zilnic, se mai intampla cate ceva care demonstreaza ca treaba cu "Sa traim bine!" nu are cum sa mai aiba vreun corespondent in realitate. Va ramane, in constiinta publica, doar un slogan bine, dar foarte bine gandit, ales, promovat. Iata si cateva argumente.

Comisia de buget-finante de la Senat l-a audiat pe ministrul Finantelor si a fost intru totul de acord cu modificarile care vor fi facute Codului Fiscal. Prin urmare, raman in picioare si cresterea impozitarii dobanzilor de la 1% la 10% si majorarea impozitelor pentru castigurile din activitati bursiere, tot de la 1% la 10%. Asta, inca, nu ar fi atat de grav, in sensul ca ne-am acomodat, deja, cu fel de fel de aberatii fiscale, doar pentru a mai aduna ceva bani la bugetul de stat. Ceea ce este revoltator insa e confuzia care s-a lasat sa se strecoare in comunicarea acestor informatii.

Presa a preluat declaratiile de la Comisia senatoriala de buget-finante cum ca numai conturilor care se deschid de la 1 mai li se va aplica un impozit inzecit si doar in cazul cumpararii de actiuni dupa Pasti se va impune o taxa de 10 ori mai mare. Ce-a inteles romanul? Daca, in cazul bursei, clientii sunt mult mai avizati si isi iau informatiile corecte de unde stiu ei mai bine, direct din lege sau de la experti, clientii bancilor au luat-o de buna si s-au napustit la ghiseele bancilor comerciale, pentru a-si deschide conturi care sa aiba data de infiintare anterioara zilei fatidice de 1 mai.

Nici un oficial nu a facut o declaratie lamuritoare, prin care oamenii sa nu mai fie purtati pe drumuri, ca electori creduli ce sunt, pentru ca, oricum, demersurile lor sunt in zadar. Intr-adevar, banii depusi in banci, pana la data de 1 mai, vor fi impozitati cu 1%. Dar acest impozit va fi mentinut numai pe perioada termenului la care sunt depusi banii: o luna, trei luni, sase luni, un an, nicidecum pentru totdeauna, doar pentru ca acele conturi au fost deschise mai de mult.

Cu alte cuvinte, nu mai e nimic de facut, decat daca cineva chiar doreste sa se complice infiorator si, oricum, de prisos: sa-si retraga repede toate economiile, sa le redepuna intr-un depozit, dar nu cu dobanda la vedere, ci la termen, pe o perioada cat mai lunga. Bun, dar in momentul in care va dori sa scoata ceva bani, intreg esafodajul financiar pica si totul revine la normal, adica la impozitul de 10% pe castigurile din dobanzi bancare.

Acesta este doar un exemplu de gandire care, pe termen scurt, s-ar putea sa aduca si ceva venituri la bugetul statului, dar, pe termen lung, va semana neincredere in depozitele bancare si chiar un regres al depunerilor.

O alta masura, anuntata recent, ii vizeaza pe cei cu meserii liberale: economisti, juristi, consultanti, asiguratori, jurnalisti, publicitari, artisti etc. Tot de la Comisia de buget-finante din Senat vine, ca un tunet, o rafala impotriva acestora. Cica acele contracte de drepturi de autor, incheiate intre societati si diferite microintreprinderi, sunt, de fapt, venituri salariale mascate (ce descoperire!), pentru care nu se platesc asigurari sociale. Si daca nu se constata ca acele microintreprinderi obtin cel putin 25% din venituri din alte activitati decat din contracte de prestari servicii, vor fi obligate sa plateasca, separat, asigurarile sociale, neplatite de societatile beneficiare ale prestatiei. Matematic, gandirea este corecta, are o logica. Practic, aplicata in acest moment, vine sa loveasca exact in cei care au inceput sa formeze, abia-abia, mult-asteptata clasa de mijloc. E vorba, in speta, de tineri, intre 25 si 37 de ani, care au invatat de s-au spetit, au muncit pentru a-si consolida o pozitie decenta in firme si-acum isi pot permite luxul de a trai binisor. Au contractat, in cele mai multe cazuri, credit pentru casa, leasing pentru masina, alte doua-trei credite pentru nevoi personale gen: nunta, botez, mobila, si-acum muncesc pentru a-si achita datoriile si spera ca, intr-o zi, le va fi si bine.

Pentru acesti romani, votanti ai Aliantei Dreptate si Adevar, persoane active, cu incredere in sansa Romaniei, doua-trei milioane de lei, cat salveaza prin aceste contracte, intre mari companii si microintreprinderi, carora oricum li s-a dublat impozitul pe profit, de la 1,5% la 3%, drumul catre traiul bun s-a cam blocat. Simt lovituri si intepaturi din toate partile, fac fata unei atitudini ostile a statului, ceea ce ii demoralizeaza. Statul nu le da prima de casatorie, ca in alte tari, nu le da sprijin pentru obtinerea de credite, ca peste tot in lume, despre case nici nu poate fi vorba.

Si-atunci, stau sa ma intreb, o data cu ei, de cine sunt facute legile in Romania? Dupa toate aparentele, de niste tipi trecuti bine de 50 de ani, care si-au aranjat ploile financiare, mai mult sau mai putin cuser, care au uitat cat e de greu sa fii tanar, la inceput de drum, fara nici un sprijin si care nu au cum sa inteleaga, decat daca ar face un efort, ceea ce i-ar deranja nespus, ca viata aranjata prin legi gandite in birouri savant amenajate, intre doua intalniri cu staif, inainte sau dupa pranzul de la Aquarium sau Basilicum - acea viata, cum spuneam - , nu e decat un simulacru, pe care si ei l-au respins, cand erau mai tinerei si mai idealisti. Trecut-au ani...
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de