x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Salarii in crestere - rolul migratiei

0
Autor: Daniel Daianu 04 Ian 2007 - 00:00
Salarii in crestere  -  rolul migratiei


Intrarea in Uniune consemneaza o Romanie devenita exportator important net de forta de munca. Exista implicatii majore ale migratiei asupra pietei muncii interne. Multi ani, piata muncii din Romania a avut ca reper de baza o prevedere cheie din acordurile cu FMI: ritmul de avans al fondului de salarii pentru bugetari. Acest ritm dicta numarul de disponibilizari nete (intrucat aveau loc si angajari) si dinamica salariilor bugetarilor. Exista aici un compromis: la acelasi fond de salarii, disponibilizari mai numeroase permiteau o crestere mai mare a salariilor. Dinamica fondului de salarii bugetare avea relevanta pentru negocierile de munca colective din sectorul neguvernamental.

Doua trasaturi ale economiei romanesti actuale explica comportamentul salariilor in larga masura. Una este ponderea sectorului privat in formarea PIB-ului, care a ajuns la peste 2/3. A doua trasatura este efect al migratiei masive de forta de munca catre exterior. Dupa unele estimari, mai bine de 2 milioane de cetateni romani lucreaza peste hotare. Migratia sta la originea somajului in scadere constanta in ultimii ani; anul 2006 este probabil sa consemneze o rata de putin peste 5% din populatia activa. Sunt orase, zone in tara unde rata somajului este aproape zero.

Consecinta fireasca a scaderii somajului - in pofida faptului ca restructurarea economiei disponibilizeaza forta de munca - este o presiune mare pe piata muncii, de crestere a salariilor. Situatia companiei Bechtel, care se plangea ca nu gaseste lucratori dupa dorinta, nu este singulara. Sunt de notat doua aspecte privind tensiunea pe piata muncii. Unul este legat de starea de ansamblu, in sensul scaderii numarului de salariati disponibili - ceea ce explica diminuarea ratei somajului. Aceasta stare generala, plus alte presiuni izvorate din aderarea la Uniune imping salariile in sus, chiar daca miscarea prezinta variabilitate in functie de domenii de activitate si calificari diferite. Al doilea aspect priveste o situatie, intr-un fel, inedita: coabitare de surplus si deficit de forta de munca. Economia de comanda are in gena ei aceasta coabitare, magistral ilustrata de Janos Kornai in cartea "Economia Penuriei". Intr-o economie de piata, coabitarea surplusurilor cu deficitele exprima o functionare mai putin flexibila a pietei muncii, care face ca excedente pe unele segmente ale pietei sa nu fie usor transferabile pe alte segmente. Asa ceva se intampla intr-o economie de piata cand ea sufera socuri majore - precum cele cu originea in presiuni ale globalizarii sau socuri pe latura ofertei (cand preturile la produse de baza cresc mult). Sa ne amintim stagflatia de acum cateva decenii, cand pretul barilului de titei a explodat.

Interesant este ca coabitarea amintita mai sus este consemnata si in Polonia, unde rata somajului este de circa trei ori mai inalta decat in Romania. Adica, pietele pot fi rigide la cote substantial diferite de somaj oficial. Si in economii vest-europene se manifesta aceasta coabitare ca fenomen relevant. De aici si discutia publica privind reformarea pietelor muncii.

Desi in Romania avem coabitare de somaj si deficit de forta de munca, presiunea salariala va fi in sus - in principal din cauza migratiei masive. De aceea, tonul pe piata salariilor va fi dat de sectorul privat in anii ce vin. Este probabil sa asistam la cresteri importante ale salariilor, considerabil peste prognozele oficiale. Esential este ca aceste cresteri de salarii sa fie in pas cu avansurile de productivitate din economia romaneasca, sa nu fie suprareactii la tensiunea de pe piata muncii interne. Altminteri, ele se vor traduce in deficite externe nesustenabile, puseuri inflationiste. In fine, este de mentionat si o presiune catre import de forta de munca. Ca tari din vestul Uniunii, si Romania va fi nevoita sa deschida porti pentru lucratori din afara tarii - din UE si din afara ei. Nu intamplator tarile baltice, Polonia s-au grabit sa anunte deschiderea pietei muncii - fara restrictii - pentru lucratori din Romania si Bulgaria.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   piata,   munca

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de