x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Salariile nu vor iesi singure din zona "gri"

0
26 Oct 2004 - 00:00

O comparatie intre ofertele electorale ale celor doua principale grupari politice - Uniunea PSD + PUR si Alianta PNL-PD - in privinta reducerii fiscalitatii trebuie sa se refere obligatoriu la modul in care fiecare din acestea se raporteaza la problema fundamentala a fiscalitatii din Romania, respectiv la faptul ca, in fiscalitatea locului de munca, de departe cea mai impovaratoare, nu nivelul impozitarii pe venit, ci cotele contributiilor sociale reprezinta cauza principala a evaziunii fiscale, atat a celei "clasice" (acoperite), cat si a celei practicate la vedere (prin neplata pur si simplu a obligatiilor financiare la bugetele publice de catre intreprinderi de stat si societati private cu protectie politico-clientelara).

Pe ansamblu, in fiscalitatea locului de munca, grosul retinerilor il constituie contributiile sociale (peste 70%), in timp ce impozitele pe salariu nu reprezinta nici 30%. Prin incidenta, abia vreo 2,5 puncte procentuale reducere in cotele de impozitare echivaleaza, ca semnificatie si efect, cu 1 punct procentual scadere in contributiile sociale. Mai mult, de la o diminuare in sine, chiar daca semnificativa, a cotei de impozitare nu trebuie sa se astepte iesiri din munca la negru sau deplasari in scripte de la salarii mai mici spre salarii mai mari, pentru ca in acest caz ar exista de platit de catre angajator chiar mai mult pe ansamblu, daca nu este coborata in acelasi timp si cota contributiilor sociale. Este efectul ponderilor substantial mai mari ale contributiilor sociale fata de cat atarna in balanta impozitul pe salariu in totalul retinerilor.

Din aceste puncte de vedere, programul PSD-PUR mizeaza tocmai pe reducerea treptata si in tandem atat a nivelului impozitarii pe venit, cat si a cotelor procentuale ale contributiilor sociale.

Programul Aliantei PNL-PD acorda o importanta determinanta, pentru inceput, reducerii cotei de impunere pe venit si nu ar trebui sa conteze, asa cum spera, pe o iesire in zona fiscalizata a salariilor acum necontabilizate, exact din cauza ponderii cu greutate a contributiilor sociale in totalul impunerii. Programul Aliantei PNL-PD prevede, dupa aceea, o scadere a cotelor contributiilor sociale, care ar urma sa se desfasoare intr-un ritm relativ accentuat, putand ca atare sa aiba in vedere doar in ultimul an de scadere efectele care sunt asteptate de la relaxarile fiscale.

In ce priveste insa scoaterea din zonele neagra si gri a salariilor actualmente camuflate acolo, nici programul PSD-PUR, nici cel al Aliantei PNL-PD nu pot spera in reusite semnificative, intrucat un asemenea efect se poate produce doar la reduceri cu adevarat substantiale ale cotelor de contributii sociale, in comparatie cu cele actuale. Oricum, Uniunea PSD + PUR nu poate avea in vedere vreun astfel de efect la o reducere cu numai 5 puncte procentuale a cotelor de contributii sociale in patru ani. In schimb, Alianta PNL-PD ar putea miza pe un asemenea efect la 10 puncte procentuale reducere prevazuta in cotele de contributii sociale. Numai ca ramane un mare semn de intrebare daca reduceri de astfel de amplitudini pot opera fara repercusiuni asupra posibilitatilor de finantare a sistemelor publice de asigurari, alimentate de aceste contributii.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   sociale

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de