x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Salariile românilor, tratate ca dreptul primei nopţi

0
Autor: Ionuț Bălan 07 Ian 2019 - 07:50
Salariile românilor, tratate ca dreptul primei nopţi


Britanicii îşi primesc salariile săptămânal şi nu prea au probleme de lichiditate ca să-şi achite, de pildă, furnizorul de internet, dacă-s constrânşi să facă plata în luna în care li se prestează serviciul. Şi la noi, în România, lefurile se plăteau în două tranşe - avans şi lichidare -, şi cablul se putea achita la chenzină, dar acum cei mai mulţi angajaţi primesc banii o singură dată, în primele 15 zile ale lunii următoare prestării muncii. De ce se întâmplă aşa, se face cross-selling pentru carduri de credit şi overdraft ori se sprijină vânzările premergătorului cardului, caietul?

Probabil că nici una, nici alta, angajatorii îşi arogă dreptul primei nopţi - jus primae noctis – şi tratează ca pe un droit du seigneur obiceiul de a plăti salarii uvrierilor. Iar asta se întâmplă fiindcă ei n-au fost aleşi de piaţă ca să devină capitalişti, ci numiţi. De aceea nici nu prea seamănă cu antreprenorii englezi, care plătesc remuneraţii săptămânal.

Ca să păstrăm registrul capitalist, Böhm-Bawerk sugerează că salariile sunt mai mici decât profiturile pentru că muncitorii primesc bunuri prezente, iar patronii bunuri viitoare. Astfel, antreprenorul îl degrevează pe angajat de inconvenientul aşteptării, dar, evident, n-o face gratis. Problema este însă că, la noi, când firma merge bine, e meritul patronului, iar când nu, de vină sunt lucrătorii, care trebuie să aştepte o lună-două să-şi primească bunurile prezente, de parcă ar fi bunuri viitoare. Ba mucaliţii propun chiar să li se pună o taxă de intrare angajaţilor care continuă să vină la lucru, deşi nu-s plătiţi...

Sigur că angajaţii sunt în altfel trataţi când compania dă faliment şi-s puşi în fruntea masei credale, dar acest lucru se întâmplă fiindcă UE imprimă reflexe de stat social membrilor săi.

Lăsat de unul singur, statul nostru nu prea are obiceiul să-şi achite furnizorii, face arierate, şi acest obicei de a nu-şi respecta cuvântul se transmite repede şi seniorilor, care pozează în capitalişti.


Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de