x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Salutări de la clasa muncitoare!

0
22 Aug 2008 - 00:00

SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Pe un maidan din spatele blocului unde  locuiesc se construiesc în mare viteză două complexe a cîte paisprezece etaje fiecare. În final, partea aceasta de cartier o să fie un balamuc, cu blocurile sufocîndu-se între ele şi cu un puhoi de populaţie, la cele cîteva alei de interior, concepute cîndva pentru o circulaţie mai relaxată.



SCRIITORUL DE LA PAGINA 3
Pe un maidan din spatele blocului unde  locuiesc se construiesc în mare viteză două complexe a cîte paisprezece etaje fiecare. În final, partea aceasta de cartier o să fie un balamuc, cu blocurile sufocîndu-se între ele şi cu un puhoi de populaţie, la cele cîteva alei de interior, concepute cîndva pentru o circulaţie mai relaxată.

De fapt, e balamuc de cîteva luni, întrucît clasa muncitoare care sapă la fundaţii şi îndoaie fierul beton o face cu îndemnuri, înjurături profesionale şi zgomote grele, de şantier care mă duc cu gîndul la soartă şi la dictonul Bibliei: totul se plăteşte. Noi, locatarii din preajmă, plătim probabil nişte vini istorice. Şi nu doar vini de ale noastre, ci ale întregii naţii. E ca un impozit pe laşitate, prostie, dezordine şi lipsă de demnitate. Cîştigul e că, în toate aceste luni de coşmar, am privit zilnic, de sus de la etajul patru, cum trudeşte clasa muncitoare la patron. Mi-am dat seama, fiindcă uitasem ce e munca numită "fizică", de eroarea în care căzusem. Coşmarul e acolo, pe şantier, la îndoitul fiarelor, la turnatul betonului şi la toate treburile unei zile nesfîrşite sub un soare criminal.

Au fost zile cînd nu m-am putut uita la muncitorii aceia goi pînă în brîu, de ruşine şi cumva şi de frică. M-am întrebat ce se va întîmpla dacă într-o bună zi nu vor mai putea îndura noua formă de sclavie, inventată de apostolii capitalismului sălbatic, şi va avea loc o revoluţie adevărată? Am realizat – deoarece au trecut cîteva decenii de cînd am fost şi eu muncitor necalificat într-un regim asemănător, de rob cu blazon de "clasă muncitoare" – cît de uşor uită omul tot ce nu-i convine sau îi aminteşte că a fost cîndva bicisnic şi sub vremi. Poate că munca, în general, duce omenirea înainte – cum ne învaţă cărţile de gîndire pozitivă – dar cele mai multe munci abrutizează individul, naşte în el uri necontrolabile, îl duce spre răzbunări fără nici o logică. Între o muncă la îndoit fierul pe  arşiţă şi cu un efort al trupului mai aproape de caznă şi pedeapsă decît de civilizaţie, mai aproape de alcoolism, şi de o viaţă de familie plină de brutalităţi şi răbufniri penale lipsite de o pricină clară trebuie să existe o legătură. Dacă s-ar face o cercetare sociologică referitor la ce gîndesc muncitorii din construcţii despre "gulerele albe" şi despre lumea computerelor şi a aerului condiţionat, ne-am speria. Nimeni nu are nici un motiv să afle ce gîndeşte clasa muncitoare despre stăpînire.

De la hotarul anului 1990, presa şi televiziunea nu a mai apelat niciodată la sintagma "clasa muncitoare". Ca şi cum n-ar mai exista clase sociale, ci numai partide şi televiziuni, bănci şi funcţionari, computere şi hîrtii, sloganuri electorale şi cancanuri cu golani şi curve scumpe. Sînt convins că toţi vecinii, care s-au uitat din cînd în cînd ca la un carnagiu cu gladiatori la "clasa muncitoare" din spatele blocurilor, au trăit frisonaţi de spaimă imaginea unei revolte nimicitoare. Clasa muncitoare n-a dispărut, e numai în amorţire.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   clasa

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de