Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Traian Băsescu ştie foarte bine nevoia PSD-istă de a fi la putere. Drept urmare, aşa cum se vede, el nu se mulţumeşte doar cu tabloul confruntării dintre Băieţii Buni şi Băieţii Răi din PSD.
Scriam în numărul anterior că esenţa tuturor referirilor publice prezidenţiale la PSD constă în împărţirea celor din conducerea formaţiunii în Băieţi Buni şi Băieţi Răi. Băieţii Buni sunt cei din aşa-zisul Grup de la Cluj: Vasile Dâncu, Ioan Rus, Vasile Puşcaş. Băieţii Răi sunt Ion Iliescu şi Adrian Năstase şi, din când în când, Viorel Hrebenciuc. Traian Băsescu nu s-a limitat la această împărţire. Ori de câte ori i s-a ivit prilejul, a înălţat în slăvi Băieţii Buni, alintându-i drept tineri, reformişti, moderni şi a tăvălit în noroi Băieţii Răi. Ion Iliescu a fost sistematic atacat drept neocomunist, antidemocrat, expirat, protector al corupţiei, regizor al teroriştilor şi al mineriadei. Adrian Năstase a fost denunţat în schimb ca arogant, corupt, dictatorial, slugă a trusturilor străine.
E mai mult decât semnificativ că această împărţire în băieţi buni şi băieţi răi constituie şi esenţa poziţiei faţă de PSD a organizaţiilor aşa-zisei societăţi civile şi a presei aservite Cotrocenilor, în frunte cu tandemul Realitatea TV – Evenimentul zilei. De la cucerirea puterii de către Traian Băsescu, maşinăria de propagandă şi agitaţie a Cotroceniului n-a obosit să ridice în slăvi Grupul de la Cluj, prezentat ca un soi de Gardieni ai Revoluţiei Binelui, ca nişte repere morale şi intelectuale. Ion Iliescu, Adrian Năstase, mai puţin Viorel Hrebenciuc, au fost ţintele unor campanii sălbatice duse de organizaţiile aşa-zisei societăţi civile şi de presa Trusturilor Sorin Ovidiu Vântu şi Ringier. La adâncirea imaginii de Băieţi Răi au fost puse să lucreze şi alte instituţii. Pe Adrian Năstase l-a luat în primire DNA. Pe Ion Iliescu, grupusculele autointitulate ale Revoluţionarilor, ale Victimelor mineriadelor, ale Fondatorilor Pieţii Universităţii.
Pentru Traian Băsescu, dar şi pentru maşinăria sa de propagandă şi agitaţie, Mircea Geoană se găseşte pe undeva la mijloc, între Băieţii Buni şi Băieţii Răi. Dat fiind că schema folosită de Traian Băsescu e inspirată din propaganda bolşevică a anilor când făcea şcoala militară, Băieţii Buni ar fi ţăranii săraci, Băieţii Răi, chiaburii, iar Mircea Geoană, mijlocaşul şovăielnic. Preşedintele PSD beneficiază de o imagine fluctuantă. În concepţia lui Traian Băsescu, Mircea Geoană e bine intenţionat, ba mai mult, are profilul moral-politic corespunzător, asemenea celor din Grupul de la Cluj. Îi lipseşte, crede preşedintele, forţa necesară pentru “a face curăţenie” în PSD. Prin curăţenie înţelegându-se darea afară a lui Ion Iliescu şi Adrian Năstase. La acest gest Mircea Geoană e îndemnat pe diferite căi:
1) Prin încurajare. A câştigat alegerile de la 21 aprilie 2005 cu un program reformist, e un om cinstit.
2) Prin întărirea orgoliului. Nu el conduce PSD, ci Ion Iliescu, ar fi cazul să pună piciorul în prag.
Traian Băsescu ştie foarte bine nevoia PSD-istă de a fi la putere. Drept urmare, aşa cum se vede, el nu se mulţumeşte doar cu tabloul confruntării dintre Băieţii Buni şi Băieţii Răi din PSD. El sugerează, ba chiar spune de-a dreptul, încălcând din nou Constituţia, că nu va aduce PSD la guvernare câtă vreme acesta nu scapă de Băieţii Răi.
În dialogul de la 3 iulie 2007, de la Realitatea TV, lui Traian Băsescu i se reaminteşte un interviu din 2005, în care declara că n-ar putea guverna cu PSD-ul de acum. Traian Băsescu nu scapă prilejul de a se semeţi puţin. Domnia sa susţine că a trimis PSD-ul în Opoziţie, în 2004, nu pentru că voia un guvern al Alianţei, ci pentru că PSD-ul nu era reformat. Nici acum, în iulie 2007, PSD-ul nu e reformat şi, în consecinţă, Traian Băsescu nu-i dă “nici o şansă la guvernare, cel puţin până în 2009”, cât e domnia sa la guvernare. Participând (dintr-o gafă a lui Mircea Geoană) la lansarea candidaţilor PSD pentru europarlamentare (25 octombrie 2007), Traian Băsescu nu s-a sfiit a-i îndemna pe PSD-işti să se reformeze. Ce ar însemna asta? Ne răspunde Traian Băsescu în dialogul de la 3 iulie 2007. “Nu ştiu ce se va întâmpla în acest partid – ar putea să se cureţe, ar putea să-l trimită pe domnul Iliescu la pensie, ar putea să-i spună lui Hrebenciuc: «Măi băiete, decât să faci negoţuri de-astea de voturi şi să punem sub presiune parlamentarii disperaţi că nu vor mai fi pe liste la următoarele alegeri, mai bine te duci tu şi negociezi altceva – fier vechi... nu soarta ţării»“.
Adrian Năstase lipseşte. E şi normal. La vremea respectivă conducerea PSD, ascultând indicaţiile lui Traian Băsescu, îl dăduse afară pe Adrian Năstase. Dacă schematizarea de tip bolşevic e o indicaţie dată presei Cotroceniste, DNA şi DIICOT (nu vă atingeţi de Băieţii Buni, sunt favoriţii mei!) şi grupusculelor agitatorice, şantajul cu guvernarea se adresează activiştilor PSD, ahtiaţi de putere. Un şantaj gen: Daţi-i afară pe Ion Iliescu şi Adrian Năstase şi vă aduc la guvernare, pentru că eu de fapt sunt Regele şi nu preşedintele României.
