x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Scandalul "Ordinea" sau cum se confiscau ziarele interbelice

0
14 Ian 2005 - 00:00

ISTORIA CA TELENOVELA
5 ianuarie 1931. La guvernare se afla Partidul National Taranesc. A castigat scrutinul din 12-19 decembrie 1928 cu incredibilul scor de 77,76%.

PNL, aflat la sefia tarii timp de 6 ani, a pierdut cu 6,53%! Noul regim e primit de romani cu un entuziasm rar intalnit in istoria moderna a natiei. Dupa ceea ce s-a numit dictatura lui Ionel Bratianu, aprig acuzata de coruptie, Noua Era, cum se dau in vant politicienii sa-i zica, aprinde sperantele tuturor. Ale ziaristilor mai ales, care s-au confruntat in regimul liberal cu tentativa de distrugere a presei: cenzura in numele starii de asediu, confiscarea direct din tipografie a unui numar considerat primejdios. In campania electorala si, anterior, in Opozitie, taranistii au folosit din plin acuzatiile in chestiunea libertatii presei. Alaturi de lupta impotriva coruptiei, asigurarea climatului pentru ca presa sa-si faca meseria a fost una dintre fagaduielile electorale cel mai des invocate.

Azi, 5 ianuarie 1931, dupa trei ani de guvernare PNT, scrie Grigore Gafencu in Insemnari politice:

"Coborand spre «Argus» trec prin doua cordoane de jandarmi. Palatul «Universului» e impresurat de armata. E a treia zi ca se confisca «Ordinea».

- Vom confisca-o pana cand o vom distruge, mi-a zis Calinescu. Regele stie si aproba. Acum trei ani se confisca «Cuvantul» - «pana la distrugere!», zicea Tatarescu."

Scandalul "Ordinea" e un nou moment din procesul fatal de compromitere a regimului PNT. Arhanghelii presei in sfarsit eliberate nu se deosebeau cu nimic de antecesori: confiscau un ziar. Noteaza mai departe Grigore Gafencu:

"Un spectator al confiscarii armate imi zice cu acreala: «De acum inainte s-a compromis tot. Bratianu a compromis dictatura, Mihalache compromite democratia, Regenta a compromis republica. Carol compromite monarhia»."

Grigore Gafencu surprinde scena celei de-a treia zi de confiscare a "Ordinii". Prima zi fusese 2 ianuarie 1931, mai precis dupa-amiaza. In presa interbelica, numerele de a doua zi apareau in dupa-amiaza zilei anterioare. Primul numar confiscat e asadar cel din 3 ianuarie 1931.

Din amplul articol, semnat de Mihail Burillianu sub titlul Suveranul, libertatile publice si regimul de ocupatiune, conchidem lesne cauza confiscarii, desi ziarul o face pe niz-naiul in cel mai pur stil gazetaresc. Aparuta in 1928, "Ordinea" a avut drept tinta vie guvernarea PNT:

"Tot timpul guvernarii national-taraniste, «Ordinea» a fost singurul organ de publicitate, care, prin denunturile facute, a aparat avutul statului impotriva jafului organizat."

Despre maniera in care au fost duse campaniile ne da o idee bilantul pe scurt al ziarului:

"Pe Mihai Popovici l-a prins ca defraudator al fiscului; pe Mihalache l-a descoperit ca tovaras al lui Aurel Dobrescu si protector al lui Armand Calinescu-Tislerica; pe Tislerica Calinescu l-a denuntat ca autor al panamalei cu padurile din Muntii Abrudului; pe Boila l-a dat de gat in momentul cand voia sa jecmaneasca caile ferate prin acapararea unei linii decauville; pe Voicu Nitescu l-a dat pe fata cu gainarii; pe Aurel Dobrescu - candidatul guvernului in alegerile partiale - l-a impins in cabinetul judecatorului de instructie; pe Costachescu l-a aratat ca dusman al culturii nationale...".

De ce fusese confiscat numarul din 3 ianuarie 1931? Pentru ca ziarul se indrepta spre apogeul dezvaluirilor incendiare privind afacerile de coruptie ale regimului PNT si, in general, al campaniei de violente atacuri impotriva regimului. Numarul impricinat publica un document incendiar. Sub titlul Tabloul profitorilor de la CFR si OTT, redactia anunta:

"Suntem in masura sa publicam lista de mai jos care cuprinde numele - si sumele impresionante - ale favoritilor regimului, capatuiti in posturi cu zeci si sute de mii de lei pe luna la Caile Ferate si la Posta."

CFR si PTT erau Regii ale statului. Taranistii dusesera o campanie acerba impotriva practicii liberale de plasare a clientelei politice in posturi grase din cadrul Regiilor. Documentul reprodus de "Ordinea" dezvaluia insa ca si ei, taranistii, se infruptau din plin din practica plasarii in posturi a propriilor musterii. Pe fondul crizei economice, in plina desfasurare, veniturile stabilor de la Regii socau prin simpla comparare cu veniturile salariatilor. Un inginer bun de la CFR castiga 8.000-10.000 de lei pe luna. Stan Vidrighin, directorul general, avea 51.000 de lei pe luna. Doar salariu. El mai castiga insa, ca membru in Comitetul de Directie, membru in Comitetul Financiar, ca beneficiar de cheltuieli de reprezentare, de chirie (asigurata de stat), jetoane, deplasari, incredibila suma de 3 milioane de lei pe luna.

Autoritatile confisca "Ordinea" cateva numere la rand: marti, 6 ianuarie 1931, joi, 8 ianuarie, vineri, 9 ianuarie, sambata, 10 ianuarie, luni, 12 ianuarie.

Scandalul luand proportii, intervine Carol al II-lea. Ziarul e lasat in pace. A castigat batalia. Guvernul taranist insa a pierdut-o.

NIMIC NU SE PIERDE
PRESA INTERBELICA - si nu numai cea de mondenitati - se ocupa intens de Mihai Regele Copil, pana cand, detronat de taica-sau, Carol al II-lea va deveni Mare Voievod de Alba-Iulia. Mihai raspunde si marii simpatii a cititorilor si mai ales a cititoarelor.

In imagine Mihai, dupa o partida de pescuit, unde a fost insotit si supravegheat de colonelul Grigorescu

LUMEA PRIN CARE TREC
Cum se linisteste presa

Miercuri, 29 decembrie 1937. Proaspat premier prin inaltele sforarii regale, Octavian Goga se adreseaza presei. Automaguliri, recunostinta vesnica Majestatii Sale, angajamente ca va face si va drege. Nu lipsesc fireste, referirile la presa. Brav politician, bardul de la Ciucea gaseste loc pentru cateva cuvinte de razgaiere. El incepe in forta:

"Ma bucur sa iau contactul cu reprezentantii presei, fiindca totdeauna am vazut in ziaristica un plaman prin care respira constiinta publica si in acelasi timp un mijloc de indrumare a maselor" (Universul, 31 decembrie 1937).

Presa e asezata pe doi piloni: plaman si rigla de dat peste deste. Spre finele discursului, plamanul se micsoreaza si creste rigla:

"(…) termin astazi cuvintele mele, cerand presei romanesti idei constructive si elan in formularea lor pentru o tara noua de mari reforme constitutionale".

Sintagma "idei constructive" are de ce sa nelinisteasca. E temelia pe care se ridica, de regula, masurile impotriva presei libere. Domnul prim-ministru continua in aceeasi directie. Rasar "marile adevaruri ale ideii de stat" si, inevitabil, "tendintele subversive":

"Domnilor ziaristi, presa ma stie. Sunt tot cel vechiu. Respect cerebralitatea cand se pune de acord cu marile adevaruri ale ideii de stat. In fata tendintelor subversive insa voi sti totdeauna sa gasesc atitudinea prompta pe care mi-o indica gestul reflex al unei porniri de aparare nationala".

"Gestul reflex" nu intarzie. Tot miercuri, 29 decembrie 1937, intre orele 6:00 si 7:00 seara, are loc primul Consiliu de ministri. Mandrii demnitari se aduna o ora, sacrificandu-si din timpul de sarbatori, pentru a lua masuri vizand presa. Se decide suspendarea ziarelor Adevarul, Dimineata si Lupta. Mai important, cenzura presei trece de la Ministerul de Interne la Presedintia Consiliului de Ministri. O. Goga vrea sa aiba el in mana presa, si nu proaspatul carlist Armand Calinescu.

BARFE
Cand carciumarii fac legea

Potrivit istoriilor lui Constantin Bacalbasa, in 1910, liberalul Botescu, ajutor de primar la Bucuresti, a pornit o campanie viguroasa pentru igienizarea birturilor, carciumilor, localurilor in general. Capitala era renumita pentru mizeria oferita consumatorilor impreuna cu fleicile si cu micii la gratar. Antecesor al unui sef al Autoritatii pentru Protectia Consumatorilor, oratorul Botescu devine spaima carciumarilor bucuresteni. Face raiduri-surpriza, cade pe capul contravenientilor cand acestia se asteptau mai putin, confisca mii de gratare ilegale. Opozitia da curs politicianismului romanesc. Nicu Filipescu de la Partidul Conservator socoteste ca poate trage oarece folos electoral din opera salutara a ajutorului de premier, denuntandu-l virulent. Scopul? Castigarea electoratului carciumaresc, extrem de puternic in Bucuresti. Din fericire, liberalul Botescu avea sprijinul lui Vintila Bratianu, primarul Capitalei. Vintila era fratele lui Ionel Bratianu. Asta-l salveaza de la linsaj politic pe ajutorul de primar. Care situatie salveaza si Bucurestiul de la mizeria de taverna.

"Niti cu unii, niti cu altii"

Universul lui Luigi Cazzavilan revolutioneaza presa romaneasca prin accentul deosebit pus pe faptul divers si prin efortul de echidistanta politica. La vremea primului numar al Universului, gazetaria romaneasca se sufoca sub plumbul comentariilor politice si filosofice. Lipseau informatiile, dar mai ales lipsea faptul divers, viata romaneasca fiind reflectata doar la nivelurile inalte ale Casei Regale, Parlamentului, Guvernului si cladirilor politice. Succesul noului ziar ne arata ca romanii doreau si un alt gen de presa.

De asemenea, gazetele erau oficioase ale partidelor sau ale unor personalitati ce voiau sa-si faca un partid sau sa se relanseze intr-o politica proprie. De aici, tendentiozitatea in informarea cititorilor asupra adevaratei vieti politice. Prestatia partidului slujit cu penita capata proportii de basm. Cea a partidului dusman e minimalizata si, deseori, falsificata. Si aici intreprinzatorul Cazzavilan va da lovitura. Lozinca "Niti cu unii, niti cu altii" isi gasea concretizarea in grija de a nu tipari o relatare despre intrunirea unui partid mai mare decat relatarea despre intrunirea altuia.

S-a petrecut astfel un paradox. Revolutionarea presei autohtone a facut-o un strain si nu un roman. Mai mult si mai important: ea nu apartine unui gazetar, ci unui om de afaceri, strain definitiv de meseria condeiului.

SAPTAMANA VIITOARE
ACTIUNEA HOTELUL sau cum l-a dat afara Carol al II-lea pe Iuliu Maniu din Hotelul Athene Palace
Citeşte mai multe despre:   editorial,   ianuarie,   presa,   presei

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de