x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Şef de stat şi de Guvern

0
Autor: Adrian Năstase 04 Mar 2009 - 00:00
Şef de stat şi de Guvern


Problema României nu e aceea că are o constituţie eventual lacunară şi perfectibilă. Asta se poate rezolva. România are de fapt mai multe constituţii, şi un stat nu poate supravieţui acestei realităţi. Acel text tipărit şi aşezat în broşuri nu interesează pe nimeni. Preşedintele şi cercul lui de apropiaţi au constituţia lor, pe care o ţin în buzunarul de la pantaloni atunci când călătoresc în secuime, "constituţie" unde scrie că şeful statului are imunitate şi că poate tutela liniştit Guvernul.



Duminică a avut loc la "Brusel" (cum spune un important lider român) o reuniune informală, de fapt un dejun de lucru, la nivelul şefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, care şi-au propus să dezbată strategiile anticriză la nivel comunitar, dar şi naţional. A fost, evident, o întâlnire cu teme tehnice, axate pe problematica financiară şi economică. Iată de ce statele au fost reprezentate acolo, firesc, de cei care răspund politic de evoluţiile din domeniile respective: 23 de şefi de guvern au venit în capitala Belgiei, incluzându-i aici şi pe cancelarii Germaniei şi Austriei. Şi mai pragmatică, Portugalia şi-a trimis la reuniune ministrul de Finanţe. Doar trei state au fost reprezentate la nivel de preşedinţi: Franţa, România şi Cipru. Primul caz e cunoscut şi e celebru. Franţa are un sistem constituţional unic în Europa, iar preşedintele are atribuţii executive ample, fiind cel care conduce şi şedinţele cabinetului. În ceea ce-l priveşte, Ciprul este o republică prezidenţială. Conform Constituţiei Republicii Cipru, preşedintele ţării este şi preşedinte al Consiliului de Miniştri!

O primă concluzie: România a fost singura republică parlamentară din UE reprezentată la nivel de preşedinte într-o reuniune cu un subiect care nu intră în atribuţiile constituţionale ale preşedintelui. Mai mult, Emil Boc nu a mers la reuniune nici ca "secund" al lui Băsescu, deşi el este cel care girează domeniile discutate acolo.

Este pentru prima oară în istoria postdecembristă când preşedintele se substituie premierului în plan internaţional, la un asemenea nivel, într-un asemenea context. Şi nu avem de-a face cu o gafă de protocol, ci cu un fenomen aflat abia la început.

Traian Băsescu trăieşte deja într-o republică prezidenţială. El a propus modificarea Constituţiei în acest sens, dar nu mai are răbdare să aştepte dezbateri sterile şi voturi enervante. Şeful statului a votat el însuşi propria sa propunere şi votul lui e "de aur", valorează exact cât jumătate plus unu din voturile cetăţenilor români. "Regulamentul" Preşedinţiei a fost modificat în acest sens.

De la începutul anului, preşedintele ne anunţă măsuri şi strategii guvernamentale înaintea Guvernului, discută cu şefii de guvern străini în locul lui Emil Boc, participă la şedinţele executivului fără să se înţeleagă de ce. Traian Băsescu ne pune în faţa unei situaţii de fapt. Şi aici ajungem la o a doua concluzie, mai gravă.

Problema României nu e aceea că are o constituţie eventual lacunară şi perfectibilă. Asta se poate rezolva.

România are de fapt mai multe constituţii, şi un stat nu poate supravieţui acestei realităţi. Acel text tipărit şi aşezat în broşuri nu interesează pe nimeni. Preşedintele şi cercul lui de apropiaţi au constituţia lor, pe care o ţin în buzunarul de la pantaloni atunci când călătoresc în secuime, "constituţie" unde scrie că şeful statului are imunitate şi că poate tutela liniştit Guvernul. Domnul Emil Boc, profesorul de drept, are o constituţie unde scrie că preşedintele nu poate desemna premierul după bunul său plac. Dar Emil Boc, politicianul, are alt text fundamental, după care preşedintele poate numi pe cine vrea fără să ţină cont de realitatea voturilor. Şi exemplele pot continua.

Cu cinci ani în urmă, Traian Băsescu ne spunea din afişe că joacă totul pe o singură carte şi poza cu mâna aşezată pe Constituţie. Dar nimeni nu ştia atunci ce scria cu adevărat în cărticica îmbrăcată în coperţile tricolore pe care o arăta Traian Băsescu. Poate că varianta de constituţie pe care încearcă să o impună acum.

Eventual pe modelul Republicii Cipru.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   preşedintele

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de