x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sensul vietii

0
Autor: Tudor Octavian 27 Mar 2006 - 00:00
Sensul vietii


De la distanta, se vede babatia paroasa cu strungareata. Iar sub fotografia ei, cu litere cat palma, titlul conferintei pe care o tine de cincisprezece ani, plim-bandu-si afisele prin toata tara: "Sensul vietii."

O carte cu acest titlu, nu deranjeaza. N-o iei ca pe o lege. O conferinta insa e altceva. Grasana urduroasa de pe scena detine - zice ea - secretul suprem, iar cei din sala sunt gresiti si trebuie desmeticiti. E o mare nerusinare sa-i aduni laolalta pe niste romani confuzi si dornici de un reper, in toata bulibaseala economica a momentului, si sa le vorbesti despre un lucru atat de personal, ca sensul vietii, ca si cum, contra unui bilet de intrare, vor primi un elixir. Ce usor poti prosti multimile! De cincisprezece ani, tot felul de escroci ii aduna pe dezorientati si pe vulnerabili in cluburi si amfiteatre, ii aiuresc cu o bolboroseala preti-oasa, ce trece drept initiere magica, le iau banii si le strica rosturile, si doar cand magaria ia forme endemice, devenind un afront la institutiile statului, ca in cazul gurului cu harem, se misca in sfarsit ceva.

Cunosc de aproape o femeie, nenorocita de basoalda cu ifose de mare preoteasa. Ghetourile Indiei si ale Pakistanului livreaza Europei tot neamul de infometati si de ciudati, pentru care delirul si revelatia sunt totuna. Sotia de care pomenesc si-a parasit casa - barbatul si un copil - o vreme a batut redactiile, impreuna cu alte doua nauce, ca sa-i obtina servicii publicitare stapanei de suflete. In final, a esuat, lipsindu-i obraznicia, refuzand sa vada dedesubturile financiare ale asa-ziselor conferinte cu incantatii si gimnastici mistice, intr-un ospiciu. Un suflet slab, caruia nu-i trebuia decat o mare deziluzie, ca sa treaca de la exaltare, la tulburarea totala. L-am intrebat pe sot de ce nu lupta, de ce nu apeleaza la Justitie. La Politie? Omul m-a privit ca pe omul din alta lume. "Ce Justitie, ce Politie? Sala e plina cu muieri de politai, care iau gogomania ca pe o activitate mondena, functionarii de la primarie primesc invitatii gratuite, si pentru ca e vorba de India, peste tot esti privit ca un inapoiat, care nu intelege ce-i cu eliberarea spiritului si emanciparea prin meditatie transcendentala."
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de