x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Sentimentul de margine

0
14 Sep 2004 - 00:00

O galerie cu tablouri romanesti de dinainte de razboi si de la inceputul veacului al XX-lea a expus la un moment dat opt lucrari care infatisau marginimi.

Margini de sat, de orase, margini de paduri, iar unul si o margine de curte. Adica nu o gospodarie privita dinspre strada, ci vazuta, cu vinovatie parca, dar si cu un simtamant de solidaritate in necaz, dinspre fundul gradinii. Picturile cu marginimi rurale ar fi putut reprezenta si altceva: lanuri in rod sau gradini si livezi la vremea culesului. Pe artistul roman insa l-au atras tot pauperitatea si delasarea, astfel ca pe panza a pictat niste coceni razleti, invinsi de anotimpuri si balarii, care dau bine la compozitie, dar fac rau la suflet.

Tare mult au mai iubit artistii nostri cartierele cu darapanaturi si acoperisurile, asa cum se vedeau ele, neingrijite si decolorate! Tare mult le-a mai placut sa-si cante saracia si nevoile si neamul, consolati intr-un sentiment, suta la suta romanesc, de margine. De locuri resemnate, bantuite de melancolii, conectate in prietenii cu paharul si cu damigeana.

In toata lumea, artistii isi dau masura harului lor cu vederi indraznete din piete, din centrul oraselor, cu portretul unor cladiri pline de istorie, cu sugestii de maretie si suveranitate. N-as putea sa numesc repede o capodopera a picturii europene moderne si contemporane prezentand - ca la noi - dosuri de orase sau paragini urbane. Exceptand, fireste, panzele cu un acuzat continut social, evidentiat ca atare, cu participare ideologica, nu cu lirism de invins al sortii.

Am fost socat, cercetand reproducerile din cataloagele Saloanelor din perioada 1900-1945, pentru volumul "Pictori romani uitati", de multimea tablourilor cu margini de tot felul: urbane si satesti, de piete si de targuri, de mosii si de cranguri. Am incercat sa pricep de ce nu era atras artistul autohton de mijlocul crangului, de ce se indemna bine la lucru numai cand se aseza cu sevaletul intr-un capat, intr-o margine? Grea misie - cum ar zice Conu Iancu Caragiale - si rau obicei. Vrea omul sa se simta bine simtindu-se prost. Atunci, lasa-l in plata Domnului! Sta romanul la bariera si nu indrazneste sa paseasca in metropola. Degeaba il indemni sa se bucure de civilizatia din centru. Nici cand se duceau la Munchen si la Paris, pictorii romani nu-si asezau sevaletul in buricul Münchenului si al Parisului, alaturi de confratii chemati de bunastarea unor bulevarde faimoase, ci tot prin cele paduri si coclauri. Iar cand faceau foamea intr-o mansarda, pareau fericiti ca pot picta tot acoperisuri, ca acasa, si tot uliti si darapanaturi.

Tare as vrea sa citesc o carte despre psihologia saraciei, despre fascinatia pe care o exercita asupra celor porniti din medii paupere sa cucereasca viata, amintirea mizeriei de acasa. Multi oameni isi istorisesc resemnarile ca pe niste izbanzi. Iar pentru tablourile artistilor romani zugravind saracii de patrimoniu s-a inventat si o lauda: sunt pitoresti.
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de