x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Slabiciunea e Stolojan

Slabiciunea e Stolojan

de Ion Cristoiu    |    16 Oct 2006   •   00:00
Slabiciunea e Stolojan

Duminica, 15 octombrie 2006, la Pitesti, Grupul de initiativa pentru lansarea platformei liberale a adus la cunostinta romanilor Platforma politica liberala pentru clarificarea doctrinara, unitatea si relansarea fortelor de centru - dreapta. Citit de Valeriu Stoica, textul e mai degraba un eseu (nu rau), decat un document programatic. Prin hatisul de consideratii teoretice si acuzatii pamfletare, se intrevede, totusi, o actiune in doi timpi:

1. Rasturnarea actualei conduceri a PNL si inlocuirea ei cu o echipa avandu-l ca lider pe Theodor Stolojan. Daca acest lucru va esua, se preconizeaza, ca varianta de rezerva, transformarea Grupului intr-un nou partid, cu pretentia de a fi adevaratul PNL.

2. Noua echipa din fruntea PNL sau noua formatiune va purcede la realizarea unei constructii politice ample, intitulate Uniune Federativa a fortelor de dreapta, amintind, prin multe caracteristice, de raposata CDR. Nici locul, nici ziua n-au fost alese intamplator. I-a fost preferata duminica zilelor de lucru ale saptamanii, pentru ca:
  • a) duminica e un relas al evenimentelor politice si astfel momentul de la Pitesti poate beneficia de mediatizare substantiala;
  • b) duminica nu se lucreaza la Cotroceni (cel putin din perspectiva Codului muncii, din perspectiva Codului politicii ar trebui) si, in consecinta, Theodor Stolojan poate sustine ca e in afara orelor de serviciu.

    Cei cinci s-au grabit sa mearga la Pitesti, si nu la Milcov, ca in versurile lui Alecsandri, pentru ca in zona s-ar afla mormantul lui Ionel Bratianu. Si ziua si locul sunt nitel hilare. Ziua, pentru ca nu se poate porni la un proiect de atata importanta in timpul liber al liderului. Locul, pentru ca Grupul e rodul unei disidente la PNL. Ceea ce Ionel Bratianu n-a facut niciodata. Date fiind ambitiile celor cinci, mult mai nimerit ar fi fost mormantul lui Gheorghe Tatarescu.

    Despre Platforma Grupului s-a mai scris si se va mai scrie. Dincolo de toate observatiile, una ar intruni cred, unanimitatea comentatorilor, deja despartiti dupa Palatul din dosul condeiului: transpunerea ei in practica va fi un proces lung si extrem de dificil. Se intelege ca, indiferent de justetea Platformei, pe autori ii asteapta vremuri grele. Sunt ei pregatiti psihologiceste sa le faca fata? Evident, nu. Toti cei cinci sunt dependenti de Theodor Stolojan. Consilierul prezidential e nu numai viitorul sef al noii formatiuni, dar si personalitatea sa emblematica. Pentru reusita proiectului s-ar cere din partea lui Theodor Stolojan o asumare totala a riscurilor, intalnita la cei care cred intr-un tel si sunt in stare de orice pentru a-l atinge. Or Theodor Stolojan nu pare a fi omul acestei cauze. Chiar si acum, cand atat Constitutia, cat si efortul i-ar cere sa demisioneze de la Cotroceni, domnia sa ezita. Ne-am fi asteptat ca macar acum, la Pitesti, cand campania s-a declansat, domnia sa sa-si fi anuntat demisia de la Cotroceni. Nu pentru ca n-ar dori ca actiunea sa sa fie suspectata ca venind dinspre presedinte, dar si pentru ca a realizat nevoia unei dedicari totale.

    Lasand la o parte o anume neincredere in proiect, pozitia sa tradeaza un om care n-are de gand sa riste. Daca iese afacerea, demisioneaza, daca nu, are locul de munca asigurat. Theodor Stolojan e asemenea unui barbat care jura iubire amantei, dar care ii declara ca va divorta doar dupa ce vor face rost de vila in care sa se mute amandoi. Pai cand declari ca nu poti trai departe de fiinta iubita, esti dispus sa pleci de acasa si te muti in garsoniera in care ea sta cu parintii si pisica! Cum sa pornesti cu un asemenea om la drum?! Desi cei cinci neaga, e sigur ca-n spatele actiunii lor se afla Traian Basescu. Nici presedintele nu-i un om pe care se poate conta: a) Nu urmareste o noua constructie, ci o noua lovitura data PNL. O lovitura in perspectiva alegerilor anticipate prin slabirea increderii electoratului intr-un partid ce trece framantat de grave disensiuni interne. b) Nu poate duce un proiect pana la capat, plictisindu-se rapid de ceva care cere staruinta crancena. c) E in stare sa sacrifice pe oricine, daca interesele personale de la un moment i-o cer. Dincolo de nebuloasa de viziune, de caracterul improvizat, de predominanta sentimentelor asupra ratiunii, actiunea celor cinci are o slabiciune mult mai grava. Se petrece in Romania.

    Tara unde putini pot arde pe altarul unei credinte.
  • ×
    Subiecte în articol: editorial theodor stolojan stolojan