x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Solidarizarea românilor cu victima

0
Autor: Ion Cristoiu 11 Dec 2009 - 00:00
Ca jurnalist implicat chiar mai mult decât trebuie în campania electorală din 1996, am scris şi spus în mai multe rânduri că situaţia dintre cele două tururi ale scrutinului din 2009 poate fi comparată cu cea de acum 13 ani. După primul tur - cel de la 3 noiembrie 1996 - scorul era acesta: Ion Iliescu - 32,25%, Emil Constantinescu - 28,51%.

O diferenţă între cei doi de patru puncte în favoarea lui Ion Iliescu. Petre Roman, al treilea clasat, avea 20,24%. După al doilea tur - cel de la 17 noiembrie 1996 -, situaţia era următoarea: Emil Constantinescu - 54,41% şi Ion Iliescu - 45,59%. Aşadar, Emil Constantinescu a reuşit nu numai să recupereze diferenţa, de patru puncte, dar şi să-şi adauge încă nouă puncte. Putem spune că Emil Constantinescu a recuperat aproape 13 puncte între cele două tururi.

În 2009, după primul tur - cel de la 22 noiembrie 2009 - situaţia era următoarea: Traian Băsescu - 32,44%, Mircea Geoană - 31,15%, Crin Antonescu - 20,2% din voturi. După al doilea tur, Traian Băsescu obţine 50,33% din voturi, iar Mircea Geoană - 49,66%.

Lesne de observat câteva fapte. Traian Băsescu s-a aflat în 2009 în situaţia lui Ion Iliescu din 1996. Preşedinte în exerciţiu, Traian Băsescu s-a confruntat, în turul al doilea, cu o coalizare a celui de-al doilea clasat cu al treilea clasat. Mai mult, ca şi în 1996, toţi ceilalţi candidaţi (excepţie făcând Sorin Oprescu) şi-au anunţat sprijinul pentru Mircea Geoană.

Emil Constantinescu a recuperat, în 1996, 13 puncte. În 2009, Mircea Geoană n-a reuşit să recupereze decât 0,67%, deşi a avut la dispoziţie cele 20% ale lui Crin Antonescu.

În 1996, Ion Iliescu a pierdut, prin raportare la Emil Constantinescu, 13 puncte. În 2009, Traian Băsescu a pierdut doar 0,67%. Asta în condiţiile constituirii împotriva sa a celei mai puternice coaliţii politico-mediatice din istoria noastră post-decembristă. A fost mai bun Emil Constantinescu decât Mircea Geoană? Nu cred.

Prin multe caracteristici, Ion Iliescu din 1996 seamănă cu Traian Băsescu din 2009. Aceeaşi imagine de Tătuc al naţiunii, de Ceauşescu mai zâmbitor. Aceeaşi imagine de Bărbat de stat conştient de povara responsabilităţilor naţionale. Acelaşi naţionalist mai mult sau mai puţin discret. Acelaşi lider carismatic, dispunând de un contact invizibil cu masele, într-un cuvânt, acelaşi populism, absolut necesar pentru a câştiga o bătălie electorală într-un scrutin bazat pe votul direct şi universal. Şi, cu toate acestea, Emil Constantinescu, la rându-i, apropiat prin multe trăsături de Mircea Geoană, l-a bătut la scor pe Ion Iliescu în turul al doilea. Explicaţia?

Aşa cum am mai scris, în 1996, Emil Constantinescu întruchipa în ochii electoratului simbolul schimbării majore de regim şi nu de om. Coaliţia care-l susţinea îşi avea şi temeiurile în note comune de esenţă. CDR şi PD, unite în cei patru ani de Opoziţie comună (din 1992 până în 1996), se aliaseră pentru a răsturna un regim, cel al FSN-ului întruchipat de Ion Iliescu. Semnalul nevoii de schimbare îl dăduseră alegerile parlamentare din primul tur al prezidenţialelor, câştigate la scor de CDR şi PD, altfel spus, de noua alianţă politică.

În 2009, Coaliţia politico-mediată n-a opus lui Traian Băsescu ţelul unei schimbări de regim, ci ţelul schimbării unui om. Între cele două tururi, spre deosebire de Petre Roman din 1996, Crin Antonescu şi-a justificat sprijinul acordat lui Mircea Geoană prin ura faţă de Traian Băsescu, şi nu prin nevoia unei schimbări de regim. De altfel, întreaga Coaliţie politico-mediatică anti-Băsescu n-a avut alt temei, în ochii electoratului, decât ura faţă de Traian Băsescu.

Din punct de vedere al programului politic, între PSD-PC şi PNL nu s-a văzut o singură notă comună. Din Coaliţie au făcut parte şi personaje halucinante, precum Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali. Bine educaţii Mircea Geoană şi Crin Antonescu au apărut umăr la umăr cu zurliii Corneliu Vadim Tudor şi Gigi Becali. Electoratul a sesizat, cu surprindere, constituirea unei Coaliţii ad-hoc din personaje publice până atunci într-un război pe viaţă şi pe moarte.

Cei trei moguli - Sorin Ovidiu Vântu, Dinu Patriciu şi Dan Voiculescu - se porcăiseră prin trusturile lor de presă. Acum se uniseră dincolo de o simplă alianţă: se iubeau chiar. Crin Antonescu fusese vârful de lance al dezvăluirilor incomode pentru Mircea Geoană. Vizita la Moscova, salariul cumnatului. Acum brusc, peste noapte, Crin Antonescu era mai mult decât un aliat al lui Mircea Geoană - era un concubin.

Electoratul a mirosit că ceva nu-i în regulă în această Coalizare împotriva unui singur om. Momentul revelaţiei l-a constituit nefericita întâmplare de la Timişoara. Când, deodată, fără o minimă pregătire prealabilă, primarul Timişoarei, aparţinând grupării talibane din PNŢCD, a pus la cale un miting cu PSD-ul lui Ion Iliescu, electoratul şi-a dat seama că această Coaliţie politico-mediatică n-avea nici o legătură cu principiile. Ceva nu-i în regulă cu această coalizare a tuturor împotriva unui singur om. Un sentiment adâncit treptat-treptat, pe măsură ce Traian Băsescu era hăituit de trusturile mogulilor, de TVR-ul lui Alexandru Sasu.

Culmea a reprezentat-o parada pe televiziuni a mogulilor (repet, mai puţin Dan Voiculescu) care nici măcar nu-şi mai stăpâneau rânjete de satisfacţie că Traian Băsescu e învins. Astfel, electoratul a început să fie atent la ce spunea Traian Băsescu.

O mare parte au lăsat televiziunile mogulilor, care continuau să-l cenzureze pe Traian Băsescu, şi s-a repezit la posturile la care victima mai avea acces: B1TV, OTV, Etno, Taraf. Mulţi tineri s-au precipitat la internet, singurul spaţiu care mai rămăsese în afara Coaliţiei politico-mediatice. Ce spunea Traian Băsescu? Că împotriva sa funcţionează o Coaliţie înspăimântătoare care nu e alta decât o Coaliţie împotriva Poporului. Cum să nu iasă la vot electoratul ca să-l apere pe Traian Băsescu?
Citeşte mai multe despre:   editorial

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de