x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Stabilitate in obscuritate

0
Autor: Florin Citu 14 Dec 2006 - 00:00
Stabilitate in obscuritate


Ambiguitatea constructiva a BNR e de fapt lipsa de transparenta in toata puterea cuvantului. Semnalele contradictorii venite din partea BNR au dus la o volatilitate mai mare, au mentinut redus orizontul de economisire si de investire al populatiei. Cu riscul unor repercusiuni pentru cresterea economica pe termen lung, fiindca populatia consuma in loc sa puna bani deoparte.

Ambiguitatea constructiva a BNR e de fapt lipsa de transparenta in toata puterea cuvantului. Semnalele contradictorii venite din partea BNR au dus la o volatilitate mai mare, au mentinut redus orizontul de economisire si de investire al populatiei. Cu riscul unor repercusiuni pentru cresterea economica pe termen lung, fiindca populatia consuma in loc sa puna bani deoparte.

De obicei, in aceasta perioada a anului ne gandim mai mult la daruri. Eu imi doresc de la BNR, in 2007, doar transparenta si continuitate. Un cadou mic, dar care ne-ar feri pe viitor de volatilitate crescuta si de pierderi de crestere economica.

Asadar, prin implementarea regimului de tintire a inflatiei, banca centrala ar trebui sa ofere atat transparenta, cat si continuitate. Dar, din pacate, nu este asa. BNR prefera sa surprinda cu deciziile de politica monetara. Lipsa de transparenta se vede cel mai bine in modul in care reactioneaza pietele financiare la informatiile venite de la autoritatea monetara. De exemplu, anul trecut, in septembrie, cand banca a redus dobanda de politica monetara, a transmis semnalul ca procesul de dezinflatie continua si incepe relaxarea conditiilor monetare. Numai ca, la doar cateva luni, a hotarat sa majoreze dobanda, insotindu-si decizia de mesaje care semnalau ca daca inflatia mai creste si dobanda o va urma. Insa nici de aceasta data nu s-a intamplat asa, Banca Nationala si-a ajustat in jos estimarile de inflatie si dobanda a urcat cu doar 0,25%.

Ce au insemnat aceste mesaje confuze pentru economia reala? Leul s-a apreciat agresiv in prima parte a anului. Deficitul de cont curent s-a adancit accelerat pe baza stimularii importurilor. In luna mai, cand forintul si lira au fost vandute, pentru ca Ungaria si Turcia aveau deficite externe mari, a fost inclus si leul pe aceasta lista.

Dar acestea sunt numai efectele pe termen lung. Haideti sa ne uitam la cauze. Semnalele contradictorii venite din partea BNR au dus la o volatilitate mai mare, au mentinut redus orizontul de economisire si de investire al populatiei. Cu riscul unor repercusiuni pentru cresterea economica pe termen lung, fiindca populatia consuma in loc sa puna bani deoparte.

Ce sta in spatele acestei atitudini? Credinta ca o politica monetara agresiva ar incetini cresterea economica pe termen scurt. Foarte adevarat. Dar daca BNR ar avea o viziune pe termen lung si-ar da seama ca problema nu este cat se pierde pe termen scurt, ci cat vor suferi generatiile viitoare de pe urma faptului ca dobanzile vor ramane sus o perioada mai lunga de timp, iar inflatia va scadea mai lent. Dobanzile mai mari inseamna costuri de finantare mai ridicate si deci investitii mai mici. Ii orienteaza pe aceia care vor sa investeasca catre finantari in alte monede si introduc in sistemul financiar riscul valutar. Mentin pe o durata mai lunga asteptarilor inflationiste, care se traduc prin substituirea economisirii si a investitiilor cu consumul. Aceasta atitudine indusa populatiei si companiilor pe termen scurt multiplica PIB-ul peste asteptari, dar pe termen lung va insemna doar preturi mai mari si reforme mai dureroase.

Ce ar trebui sa faca BNR? Sa comunice mai mult.
In tarile dezvoltate, membrii board-ului bancii centrale folosesc orice prilej pentru a oferi informatii pietei. Pentru a o ghida sa nu se duca prea mult intr-o directie sau alta. Este nevoie ca fiecare decizie sa fie explicata prin prisma tintelor de inflatie pe termen lung. Sa se explice de ce, atunci cand banca centrala ajusteaza estimarea de inflatie in sus, vorbeste despre conditii monetare restrictive. Este nevoie sa avem macar un rezumat al discutiilor din Consiliul de Administratie al BNR pentru a vedea care sunt ingrijorarile primilor bancheri ai tarii. Si, nu in ultimul rand, avem nevoie de rezultatul votului consiliului. In acest fel, BNR va mai oferi o informatie referitoare la evolutia dobanzilor si va face mai usoara viata celor care, traind in Romania, vor sa economiseasca si sa investeasca pe termen lung.
Citeşte mai multe despre:   editorial,   termen,   lung

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de