x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Stand de vorba cu un alb

Stand de vorba cu un alb

de Tudor Octavian    |    19 Iul 2005   •   00:00
N-ARE BULETIN, nu stie sa scrie si sa citeasca si cand e intrebat cum il cheama bolboroseste un nume, din care intelege fiecare ce poate. Dar politistii sunt neobositi, ca de aceea sunt politisti. "Cum iti zice, bre, Hracarache? Ce nume-i asta?" Vagabondul scutura vesel din cap si isi spune iarasi si iarasi numele. "Friculache?", incearca un gradat. Vagabondul raneste si mormaie. "Aha, Firu Agachi!" Tara e plina de procese-verbale cu nume fara obarsie, insemnate dupa ureche. "Ce prosti sunt politistii - isi spune in sinea lui vagabondul - , le spui de zeci de ori ca te cheama Mhrribhtudanki si ei tot nu pricep."

DE CE TREBUIE sa te inconjuri numai cu lucruri frumoase? Cel mai bun raspuns il afli daca de inconjuri numai cu lucruri urate. Si intrebarile suporta un examen al proprietatii, nu numai afirmatiile. De ce trebuie sa nu spui tot ce-ti vine la gura? Imagineaza-ti ca tot ce spui despre altii s-ar spune despre tine, despre mama ta, despre copiii tai.

UNII AU PERCEPTIA STRAMBA. Vad stramb linia dreapta. Pentru ei, linia stramba e cu adevarat dreapta. Fiecare simt permite aproximatii. Un sculptor e urmarit de ideea ca trupul omenesc e colturos si ca numai el realizeaza acest lucru. Expune femei cubice, nu fiindca ar fi cubist. Unde e rotunjimea, el simte canturi. Daca-l contrazici, face urat.

AM CUNOSCUT un mare scriitor american. Afland c-am dat mana cu el si ca am schimbat si cateva cuvinte, un compatriot din New York s-a mirat: "Chiar ai vorbit cu negrul ala?". Care negru? Un om cultivat, afabil, cu maniere frumoase, atent sa nu spuna vorbe de prisos. Nici n-am observat ca e "de culoare". As fi remarcat imediat ca era negru daca ar fi fost un analfabet fudul si marginit. Culoarea pielii, nu ca un atribut al mitocaniei, ci ca un reper pentru memorie. La scriitorul american de culoare, naturaletea intregului, ea se tine minte. Cum ar fi fost ca el sa spuna despre mine ca a stat de vorba cu un alb?

BUCURESTIUL E O METROPOLA A TARANILOR. Bucurestiul e singurul oras din lume care si-a adunat cartierele in centru. Iei zece oameni la intamplare din zona Universitatii si abia de poti zice de unul sau doi ca-s oraseni. Poate targoveti, dar si targoveti e mult.

UN BARBAT CREDE c-a devenit alcoolic abia dupa ce si-a cumparat masina. Ca sa nu-l trimita nevasta incolo si incoace, cand venea acasa, sfarsit de cat a condus, bea o bere de indata ce intra pe usa. Bea preventiv, ca sa poata sa spuna: "M-as duce unde ma trimiti, dar uite ca am baut si nu vreau sa risc".

LA BRAILA, batranii inca mai zic dumada, nu tomata. Plecand devreme in lume, am zis rosii, fiindca toti ziceau tomate, iar cuvantul nu-mi suna bine. La douazeci de ani inca mai scapam cate un "salaturi de dumezi".

CAND ISI IA PARTENERUL de afaceri sa vada intr-o colectie un Luchian sau un Grigorescu, un negustor de tablouri ii spune acestuia: "Hai, pune-ti cravata si costumul de Luchian".
×
Subiecte în articol: editorial