x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Steaua a fost din nou garată în halta râsului.

Steaua a fost din nou garată în halta râsului.

de Dan Dumitrescu    |    12 Iun 2011   •   21:00

Zvonurile demente despre posibilii an­trenori ai Stelei au poposit, obosite, in halta rasului. Promisiunile inalte s-au ofilit rand pe rand, dupa un sce­na­­­riu bine ticluit, si, in buza crizei de timp, a fost acceptata, aparent, ultima varianta. Povestea ramane valabi­la pentru fraieri. Pentru cei care nu se la­­sa pacaliti de manevre ieftine ade­va­­rul face un altfel de nudism. Ultima va­­rianta era de fapt prima si cea mai bu­­na alegere a paranoicului care stie ca nu poate fi sef deplin decat atunci se confrunta cu subalterni modesti si neaparat docili. Mihai Stoica a re­ve­­nit la Steaua du­pa ce a golit o hazna de umilinte.

Pri­mul pas a fost facut prin arhivarea pro­priilor angajamen­te in rafturile unei memorii de re­zer­va. Apoi s-a co­­co­sat, pentru a trece gar­­la, sub per­so­­­na­litatea unor colabo­ra­­tori greu de indoit. Nici Marius La­ca­tus si nici Sorin Cartu nu s-au lasat pa­­caliti de ume­­zeala salutului apa­rent prietenos prac­ticat de memelus. Dar Meme si-a con­­servat orgoliul mi­­­­zand, corect, pe capacitatea de au­to­­dis­trugere a pa­­­tro­nului sau. Lacatus si Cartu au fost inlaturati pe mana ig­­no­rantei be­ca­­li­e­ne. Iar pe terenul la­sat astfel vi­ran a inceput Mihai Stoi­ca sa-si an­tre­­ne­ze talentul de im­bar­li­­ga­­tor. Belsugul insiroparilor gre­toa­­se de care a beneficiat aperitivul Ola­­roiu i-a provocat corespunzator la glanda pe lacomii de senzational. Desi era evi­­­dent ca Fergusonul de Ghen­­cea a umplut scena cu intentii ab­so­lut flo­­tante, multi s-au grabit sa-l ti­tu­lari­ze­­ze in ograda lui Becali. Ti­nu­ta an­tre­­norului Cosmin Olaroiu era in­sa apre­tata pentru alte pretentii pro­fe­si­o­­na­le.

Si, in consecinta, dupa ce s-a ju­­cat putin, dupa ce a facut o fru­­moa­­sa reverenta in Cupa, Olaroiu a re­fu­zat sa se prinda in hora din sat. Si-a va­­zut omul de avioanele sale, la­sand in urma bucuria lui Meme de a fi sca­pat de o alta amenintare. De aici ina­­in­­­te solutia Ronny Levy devenise de­ja cer­titudine. Zvonurile legate de Hagi sau Piturca, de Zenga sau Begodi, de Pro­­tasov sau Grigoras au fost ali­­men­ta­te doar pentru a face umbra dea­sa pe traiectoria Ronny Levy. An­tre­nor des­­pre care Mihai Stoica vor­bes­­te fru­­mos, dar gandeste pe dos. An­­­tre­nor de banduliera si manevra fa­­ci­la. Cu Ronny la indemana lui Me­me o sa-i fie de bine. Si daca lui ii va fi bine, Stea­ua nu mai conteaza. Stea­ua a fost iar garata in halta rasului.

×
Subiecte în articol: editorial