x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Străinul şi valahii

0
Autor: Roxana Roseti 10 Oct 2010 - 00:00
La valahi nu e obiceiul să se ceară de băut, ci se aşteaptă invitaţia gazdei, care oferă de băut în acelaşi pahar, care trece din mână în mână... Aceste rânduri apăreau, printre altele, în "Istoria modernelor revoluţii ale Valahiei" (1718) de Anton-Maria Del Chiaro Fiorentino (secretarul lui Constantin Brâncoveanu) - "acest străin care ne-a înţeles şi ne-a iubit", după cum preciza Nicolae Iorga. "Dacă soseşte un străin în vreun oraş, şi mai ales în Bucureşti, e primit cu multă curtoazie", no­tea­ză Del Chiaro. "Cu atât mai mult dacă străinul este chemat anume în ţară, fie de domn sau vreun boier mare. În acest caz e primit chiar de căpitanul de graniţă, care e prevenit prin ordin. I se ata­şea­ză o călăuză, adică un soldat-gră­nicer care poartă o placă de argint având stema Valahiei pe ea. Fiecare sat sau oraş de popas e dator să asculte de acesta şi să aibă grijă de găzduire, provizii, cai şi căruţă până ajung la locul de reşedinţă al principelui. Aici se iau măsuri pentru găzduirea străinului, dându-i-se imediat tain zilnic de carne, pâine şi lumânări sau chiar până şi vin de la Curte. Chiar dacă "în Valahia nu se află ospătării ca în celelalte ţări din Europa, mai ales ca în Italia, astfel că, dacă cineva vrea să cumpere vin, trebuie să-l cum­pere de la nişte cantine subterane, numite «crâşme»", italianul concluziona: "Valahii sunt iubitori de străini, ospitalieri şi vrednici de laudă"...
Citeşte mai multe despre:   insolenţa de duminică

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de