Strategia de privatizare in domeniul energetic

Guvernul a adoptat in aceasta saptamana Strategia de accelerare a privatizarii si de atragere de investitii pentru agentii economici din portofoliul Ministerului Economiei si Comertului pentru anul 2005, precum si unele masuri pentru aplicarea acesteia. Principalele puncte in cadrul acestei strategii sunt privatizarea intregului sector de distributie a energiei electrice si a gazului natural, precum si accelerarea privatizarii in sectorul de producere a energiei termice si al cogenerarii.

Strategia mai prevede promovarea privatizarii in sectorul hidro prin: privatizarea microhidrocentralelor, a centralelor care au nevoie acuta de investitii prin crearea de structuri de societati mixte de tip IPP (producator independent de energie), promovarea de proiecte noi de producere a energiei termice de tip "green field", privatizarea pe piata de capital si privatizarea prin restituire (contra titluri de valoare conform Legii 10/2001).

Privatizarea se va face prin trei modalitati: capitalizare, combinata cu vanzarea de actiuni intr-un pachet total de minimum 51% din actiunile societatii respective; vanzare de active, pentru anumite societati din domeniul hidroenergetic si al industriei de aparare; contributia unor active in societati mixte majoritar private. Unele sectoare strategice esentiale, precum Transelectrica si Transgaz, vor ramane in portofoliul statului, dar se are in vedere o listare pe bursa a unor pachete minoritare de actiuni.

Un accent deosebit punem pe strategii de privatizare specifice sectorului energetic in care este esential ca inaintea privatizarii sa fie rezolvate o serie de probleme legate de piata si operarea ei, de sistemul de reglementari care in ansamblu trebuie sa ofere confortul necesar investitorilor.

Strategia de privatizare elaborata de Ministerul Economiei si Comertului nu este si nu poate fi doar o simpla strategie de vanzare de actiuni si active bazata pe un raport de evaluare. Ea trebuie sa contribuie la crearea unor structuri stabile si competitive pe termen mediu si lung, pornind de la insasi natura acestor societati, respectiv societati de larg interes si impact public si economic care definesc in general osatura unei economii nationale. In abordarea strategiei am pornit de la o analiza-diagnostic a sistemului national energetic, a sistemului national integrat cu cel regional si european, de la nevoia de a fi competitiv in plan global, folosind avantajele competitive pe care sistemul energetic romanesc le are in comparatie cu alte sisteme energetice.

In acest context, Ministerul Economiei si Comertului acorda o atentie importanta restructurarii acestor societati si foloseste instrumentul restructurarii ca un instrument de eficientizare. Urmarim, de asemenea, sa grabim liberalizarea pietei de energie electrica, astfel incat de la 1 iulie 2005 sa avem 80% piata libera.

Fiindca vorbim de utilitati publice, este normal sa avem in vedere concepte si criterii de atragere de investitori strategici, care sa asigure o data cu capitalul necesar experienta specifica si integrarea in structuri europene mai ample in care va fi din ce in ce mai decisiva masa critica in procesul de selectie naturala a celor viabile.

CITITI-L MAINE PE CORNELIU CIONTU